Care vor fi consecințele POLITICE ale atacului terorist de la Moscova? „Elitele ruse se tem de revenirea pedepsei cu moartea”

Mai degrabă decât măsuri radicale antiteroriste sau un fel de „răzbunare împotriva Ucrainei”, revenirea pedepsei cu moartea și o politică mai strictă de migrație sunt promovate ca posibile răspunsuri la atacul terorist de la Crocus City Hall de lângă Moscova. Dar niciuna dintre aceste inițiative nu este garantată sau iminentă, consideră Mihail Vinogradov, fondator și președinte al Fundației pentru Politică din Sankt Petersburg.

Când se confruntă cu un eveniment șocant care pune sub stres regimul rus, reacția Kremlinului este adesea drastică și uneori asimetrică, notează Vinogradov.

Această tactică, explică acesta, permite conducerii Rusiei să-și ascundă confuzia, să recâștige inițiativa și să profite de șocul public pentru a-și consolida propria poziție.

CONTROVERSĂ Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan. Mașinile hibride au un impozit mai mare decât un diesel vechi. Lista completă a creșterilor de taxe la mașini după noua lege fiscală

06:00

CONTROVERSĂ Donald Trump amenință: “Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră”

05:00

„În 2004, de exemplu, în urma crizei ostaticilor din Beslan, în care peste 300 de oameni au fost uciși, inclusiv aproape 200 de copii, Kremlinul a citat tragedia drept motiv pentru a anula alegerile directe pentru guvernatorii regionali.

Alte evenimente stresante pentru Kremlin, de la bombardarea mortală a metroului din Sankt Petersburg, în 2017, până la revolta eșuată a liderului mercenar Evgheni Prigojin vara trecută, au trecut fără consecințe politice.

Momentan, nu este clar în ce categorie se va încadra atacul terorist din sala de concerte de lângă Moscova, pe 22 martie. Până acum, conducerea rusă a evitat să facă declarații definitive, iar majoritatea declarațiilor unor personalități publice sunt pur și simplu încercări de a ghici viitorul răspuns al Kremlinului”, punctează Mihail Vinogradov.

„Structurile create pentru o astfel de situație de urgență au reacționat lent, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru în Rusia”

În ultimele două decenii, continuă Vinogradov, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, regimul rus a dat dovadă de o abordare flexibilă când vine vorba de imaginea celui mai mare inamic al Rusiei. În diferite momente, acest rol a fost atribuit separatiștilor caucazieni, revoluționarilor georgieni și Statului Islamic.

La un moment dat, în anul 2021, Kievul a apărut drept câștigătorul clar pentru titlul îndoielnic de „instrument anti-rus al Occidentului colectiv”.

„Acum se pare că nici măcar atacul terorist monstruos de la Crocus City Hall, în care cel puțin 137 de oameni au fost uciși și alte sute au fost răniți, nu este suficient pentru a face autoritățile ruse să-și ajusteze viziunea asupra lumii și să admită că, în eforturile lor de a subjuga vecina Ucraină, au neglijat amenințarea extremiștilor islamiști. 

Kremlinul insistă că există o urmă a tragerdiei care ar duce în Ucraina, dar nu a furnizat nicio dovadă sau detaliu.

Drept urmare, apelurile inițiale la mobilizare și lovituri masive împotriva Ucrainei, ca răspuns la insinuările lui Putin cu privire la responsabilitatea finală a Kievului pentru atac – pentru care Statul Islamic și-a revendicat responsabilitatea – se estompează rapid, iar autoritățile par gata să adopte o abordare alternativă.

Chiar și membrii elitei ar putea uita în curând de atacul terorist – în ciuda faptului că a dezvăluit vulnerabilități enorme în sistemul de securitate al țării. Într-adevăr, structurile create pentru o astfel de situație de urgență au reacționat lent, dar nu este prima oară când se întâmplă acest lucru în Rusia, așa că există puține speranțe de reforme semnificative semnificative”, menționează analistul.

„Mult mai probabilă este scurgerea de informații din interior, ca parte a unei lupte în cadrul aparatului de stat pentru locuri în guvern”

Organizatorii atacului terorist au consumat, în mod clar, timp și efort identificând acele vulnerabilități din Rusia, conchide Mihail Vinogradov.

Aplicarea legii și securitatea generală a țării au fost relativ relaxate, fiind intensificate în timpul alegerilor prezidențiale din 15-17 martie.

• Locul atacului a fost și el ales cu grijă. Situată la granița regiunii Moscova și a capitalei în sine, Crocus City Hall se află într-o zonă izolată din punct de vedere geografic, comparabilă cu o insulă: pe de o parte este râul Moscova, pe cealaltă este masivul șoseaua de centură a Moscovei.
• Traficul într-o vineri seară, când a avut loc atacul, îngreunează foarte mult accesul în caz de urgență.
• Mai mult decât atât, atacurile teroriste anterioare s-au desfășurat diferit, atacatorii sinucigași luând oameni ostatici și formulând revendicări.

În atacul de la Crocus, patru bărbați înarmați au împușcat pe oricine au întâlnit în cale și apoi au incendiat clădirea, provocând pagube maxime înainte de a scăpa, inițial, totul în timp ce forțele de securitate încă plănuiau să ia clădirea cu asalt.

Este evident că au existat deficiențe în sistemul de prevenire a atacurilor teroriste, dar forțele de securitate se pare că nu au crezut că ar fi justificat un răspuns imediat.

Mult mai probabilă este scurgerea de informații din interior, ca parte a unei lupte în cadrul aparatului de stat pentru locuri în guvern, în urma remanierii cabinetului care va avea loc în mai. Până acum, ținta principală a fost Ministerul de Interne, circulând rapoarte că o dubă de poliție a fost parcată în fața sălii de concert pe tot parcursul atacului și există întrebări cu privire la ceea ce au făcut (sau nu au făcut) ofițerii de poliție din incinta din apropierea Crocus”, notează Mihail Vinogradov.

„Subiectul pedepsei cu moartea apare în mod regulat în Rusia”

La acest moment, printre cei care încearcă să ghicească următorii pași ai autorităților, cel mai des sunt exprimate două propuneri: revenirea pedepsei cu moartea și o politică mai strictă de migrație (cei patru bărbați arestați sub suspiciunea că ar fi comis atacul sunt toți cetățeni ai Tadjikistanului). Totuși, niciuna dintre aceste inițiative nu este garantată sau iminentă.

„Subiectul pedepsei cu moartea apare în mod regulat în Rusia, unde ea nu a fost abolită, dar a fost supusă unui moratoriu de zeci de ani. Elitele ruse se tem însă de revenirea acestei pedepse. Mulți oameni își amintesc că, în vremea sovietică, nu teroriștii erau executați, ci managerii cu performanțe slabe. În plus, nu lipsesc oportunitățile de represalii extrajudiciare împotriva așa-zișilor dușmanilor, chiar și fără pedeapsa cu moartea.

O schimbare drastică a politicii de migrație pare, de asemenea, îndoielnică. Penuria de pe piața muncii s-a agravat în ultimii doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia: Rusia și-a pierdut o parte din atractivitatea ca destinație de muncă pentru oamenii din alte țări foste sovietice, din cauza deprecierii rublei.

Rusia se bazează în mare măsură pe forța de muncă migrantă, iar o exacerbare semnificativă a penuriei de pe piața muncii ar avea un impact asupra calității serviciilor publice, și ar crește prețurile pentru multe bunuri și servicii. În orice caz, migranții sunt în mare parte loiali sistemului juridic și politic al Rusiei.

Deși subiectele privind pedeapsa cu moartea și politica de imigrație vor rămâne probabil în știri pentru o perioadă de timp, iar anumite reglementări pot fi înăsprite, nu sunt probabile decizii drastice și orice activitate nu va avea legătură cu miezul problemei.

Astfel de măsuri nu vor ajuta la rezolvarea problemelor reale, fie că este vorba despre terorism, războiul împotriva Ucrainei sau sentimentul de neputință trăit de rușii de rând. Ceea ce pot face, totuși, este să acorde regimului timp să se adapteze la noii factori de stres fără a-și schimba viziunea asupra lumii”, încheie Mihail Vinogradov.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Cine este REGIZORUL alegerilor din Rusia: „I-a promis lui Putin mai mult de 80% din voturi, Țarul e încântat”

Iulia Navalnaia, după alegerile din Rusia: „Nu înseamnă NIMIC, Putin vrea să arate lumii că are un sprijin uriaș” / „Nu renunțați!”

„Operațiunea militară specială” vs. „operațiunea ELECTORALĂ specială”: „Putin a ajuns la putere în `99, nu a participat la nicio dezbatere electorală”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”