CCR a respins obiecția de neconstituționalitate a lui Klaus Iohannis privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri că legea atacată de președinte înainte de promulgare respectă legea fundamentală. Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea care vizează organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi care prevede că doar 98,8% din taxele percepute pentru pentru obţinerea licenţelor şi a autorizaţiilor intră la bugetul de stat, restul fiind distribuit către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Comitetul Naţional Paralimpic.

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, respingerea, ca neîntemeiată, a obiecției de neconstituționalitate formulată de Președintele României, a transmis instituția.

SOCIAL Câți ani trebuie să lucrezi în România, cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 10.000 lei, la bătrânețe

08:23

CONTROVERSĂ Departamentul Justiției din SUA cere sancțiuni disciplinare împotriva a șapte judecători: sunt acuzați că au criticat în presă operațiunile ICE din Minneapolis soldate cu 4.000 de arestări și doi morți

08:18

Astfel, CCR a constatat că „Legea pentru modificarea și completarea art.13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru completarea art.20 ind.2 alin.(3) din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 este constituțională, în raport cu criticile formulate”.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii, prin urmare, șeful statului este obligat să promulge actul normativ în forma adoptată de Parlament.

Ce a sesizat președintele

Sesizarea de neconsituționalitate fusese trimisă de președinte Curții în 9 decembrie, după ce legea i-a fost trimisă spre adoptare în data de 20 noiembrie, conform unui comunicat de la acea dată al Administrației Prezidențiale.

Președintele considera că, prin conținutul său normativ, legea în cauză contravine dispozițiilor constituționale. „Legea transmisă la promulgare prevede că 1% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și din taxa de acces în cazinouri și cluburi de poker se constituie ca venit al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, iar 0,2% ca venit al Comitetului Național Paralimpic. Astfel, taxele respective nu sunt alocate în integralitate ca venituri bugetare, bugetul de stat fiind, în acest mod, diminuat cu sumele alocate direct Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic. Mai mult, prin această reglementare, anumite procente din veniturile bugetare obținute ca urmare a perceperii acestor taxe sunt prealocate, în mod direct, unei cheltuieli extrabugetare, ca venituri pentru cele două entități, cu statut juridic de asociație”, arăta șeful statului în sesizare.

Președintele considera că legea transmisă la promulgare intră în contradicție cu o serie de principii bugetare fiind afectată calitatea actului legislativ și, în consecință, creând o stare de insecuritate juridică, respectiv o atingere a încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. „Inadvertența textelor legale mai sus amintite creează o situație obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiți de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetățenilor la o interpretare universală a legislației fiscal-bugetare. Acest lucru este de natură să afecteze existența și respectarea principiilor legale și constituționale care impun o conduită unitară, neechivocă tuturor participanților la relațiile fiscal-bugetare”, transmisese șeful statului.

În plus, în sesizarea trimisă, șeful statului opina că „soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului supremației legii și principiului securității raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, așa cum acestea își găsește expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, raportat la Legea nr. 24/2000 și dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională, cât și, pe cale de consecință, prevederilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept din Legea fundamentală”.

Sesizarea integrală, aici.