CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

Judecătorii Curții Constituţionale a României au decis, în şedinţa de joi, că articolul din Codul Fiscal care prevede impozitatea progresivă a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, nu este conform legii fundamentale. Potrivit CCR, actul normativ creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale. Astfel, membrii CCR au decis să se aplice cota de impozit de 10% fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

Curtea Constituţională, a admis, în şedinţa din data de 19 decembrie 2024, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.

CONTROVERSĂ Guvernul demis Bolojan vrea ca banii din pensii private să finanțeze industria de armament. Avertismentul ASF: Sumele ar putea ajunge la alte țări

12:08

CONTROVERSĂ FT: OpenAI și Google au furnizat modele AI unor companii chineze aflate pe lista neagră a Pentagonului

12:00

Argumentele Curții

„În esenţă, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili [câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie”, a transmis, joi, CCR, într-un comunicat de presă.

De asemenea, CCR a reţinut că „raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare”.

„Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală”, a mai transmis CCR.

Totodată, Curtea a observat că „legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerinţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securităţii raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor”.

„Curtea a constatat că, în aceste condiţii, rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, a mai transmis instanţa constituţională.

Art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, suspus dezbaterii, prevede:

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

• a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
• b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

*) Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei.

Sursa foto: Mediafax Foto

Citiți și:

Legea PENSIILOR MILITARE, contestată de Avocatul Poporului, pe masa Curții Constituționale. Este așteptată o DECIZIE finală

Executivul va răspunde până LUNI la obiecțiile Avocatului Poporului privind legea pensiilor militare