Ce cărți recomandă politicienii de Ziua Națională a Lecturii. Ciucă, Firea, Simion, Drulă și Barna, printre cei care au răspuns solicitării lansate de „Cultura la dubă”

România sărbătorește pe 15 februarie 2022, pentru prima dată, Ziua Națională a Lecturii, după ce o lege în acest sens a fost adoptată de Parlament. „Cultura la dubă” a cerut recomandări de lectură de la 23 de politicieni, însă doar 11 au răspuns. Printre cei care nu au menționat cartea preferată sunt chiar președintele Klaus Iohannis, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu și cel al Educației, Sorin Cîmpeanu.

Sărbătoarea a fost stabilită de ziua de naștere a lui Titu Maiorescu și a lui Spiru Haret pentru a atrage atenția asupra importanței cititului într-o țară care se află la coada clasamentelor europene privind consumul de carte. Doar 11 politicieni au răspuns solicitării lansate de culturaladuba.ro.

INEDIT Trump și Macron, la o cină „regală” la Versailles. Președintele SUA a semnat la masă acordul de pace cu Iran, marcând oficial finalul războiului

01:04

TEHNOLOGIE Jeff Bezos preconizează că AI va duce la crearea mai multor locuri de muncă decât la dispariția lor

00:53

Premierul Nicolae Ciucă recomandă „Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, de Radu Mărculescu

„M-a impresionat enorm această carte. Puterea de reziliență a celor nouă ani în lagărul sovietic, urmați de alți cinci ani de închisoare la întoarcerea în România, este o pildă pe care merită să ne-o reamintim de fiecare dată când suntem tentați să trecem cu ușurință peste importanța valorilor democratice într-un stat de drept”, a declarat premierul.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a menționat ca lectură preferată „Homo Deus”, de Yuval Noah Harari.

“Am citit cu plăcere “Homo Deus”, o continuare fireasă, ironică prin expunere, dar cât se poate de actuală prin provocarea pe care o expune și în care, iată, umanitatea se regăsește într-un ciclic triplu punct de inflexiune: boala, războiul și foametea.

Dacă Harari ne arată visurile, dar mai ales coșmarurile cu care umanitatea se va confrunta, în încercarea Omului de a deveni Dumnezeu prin intermediul inteligentei artificiale – o întrebare la care atât instituțional, cât și în plan personal ar trebui să reflectăm, firul roșu al cărților sale este mai actual decât ne-am dori”, spune liderul PSD.

George Simion, deputat, copreședinte AUR, a citit cu plăcere  „Portocala mecanică” de Anthony Burgess.

„Vorbește despre capacitatea unei persoane de a se schimba, despre sistemul corupt care aduce tinerii în situații fără de ieșire.

Mi-a plăcut în special finalul cărții, care e diferit față de finalul din filmul lui Kubrick.”, spune co-liderul AUR.

Cătălin Drulă, președintele USR PLUS recomandă  „Jurnal 1935 – 1944”, de Mihail Sebastian „pentru că e despre a rămâne om în mijlocul nebuniei și al revărsării de ură.”

Gabriela Firea, ministrul Familiei, prim-vicepreședinte PSD, a fost impresionată de „Dragoste în vremea holerei”, de Gabriel Garcia Marquez, „un roman profund despre iubire, sentimente neîmplinite, frământările oamenilor, evoluțiile istorice”.

Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL ar recomanda „Inamici publici” – Michel Houellebecq, Bernard – Henri Levy, „meciul de ping-pong intelectual al secolului”.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, membru fondator USR – „Vine Iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere”, scris de campionul mondial la șah Garry Kasparov

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, președinte al Consiliului Național PSD – „Demența digitală”, Manfred Spitzer, care explică „dependența noastră patologică față de noile tehnologii, mai ales patologiile cognitive, dar și tulburările de personalitate”.

Dan Barna, vicepreședinte USR PLUS, menționează două titluri:  „Tatuatorul de la Auschwitz” și „Călătoria Cilkăi”, de Heather Morris,  „pentru că între paginile lor există inspirație, există umanitate și există speranță.”

Gigel Știrbu, deputat, vicepreședinte PNL recomandă „Balcanii în secolul XX”, de Oliver Jens Schmitt, un volum care explică particularitățile socio-culturale și istorice ale spațiului balcanic.

Iar Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președinte USR PLUS Timiș ar pune pe lista de lecturi „Jacob se hotărăște să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, „povestea transgenerațională a unei familiei de șvabi bănățeni dintr-un sat de lângă Timișoara”.

„Cultura la dubă” menționează că i-a mai contactat pentru realizarea acestui material pe Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Sorin Câmpeanu, Lucian Romașcanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Dacian Cioloș, Ciprian Ciucu, Sorin Lavric, Robert Negoiță, Bogdan Gheorghiu, Tanczos Barna și Gheorghe Flutur. Aceștia nu au oferit un răspuns până la data publicării articolului.