Ce este „Storm Surge”, fenomenul care a devastat stațiunile de pe litoral. Valuri ca la tsunami şi vânt la fel de puternic ca un uragan

Ciclonul format în Marea Neagră a lovit România în week-end și a adus cea mai puternică furtună care a lovit litoralul românesc în ultimii ani.  Dezastrul provocat de rafalele care au atins şi 120 de kilometri pe oră este încă vizibil. În Constanţa, zeci de copaci sunt în continuare prăbuşiţi peste străzi şi case.

La nivelul județului Constanța, 50 de acoperişuri au smulse de pe clădiri, 60 de maşini au fost avariate, 4 ţevi de gaze fisurate şi 21 de localităţi au rămas fără curent electric.

Peste o mie de apeluri la sistemul unic de urgenţă

Peste o mie de apeluri au fost făcute la sistemul unic de urgenţă. Mai bine de 400 de pompieri au intervenit până acum la sute de misiuni. Peste 250 de copaci au fost smulşi din rădăcini, iar alţi peste o sută stau şi acum să cadă.

VIDEO EXCLUSIV Se poate construi o nouă magistrală de metrou în Militari Residence? Inginer structurist: Construcțiile de lângă linie trebuie monitorizate și expertizate

05:00

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

Clădirile mai vechi din Constanța în care funcţionează şcoli şi alte instituţii s-au transformat în pericole publice – au rămas fără ţigle şi tencuială. Rafalele puternice au rupt şi crucea de pe turla unei biserici. Autorităţile par depăşite de dezastru.

Primele lucruri pe care vrem să le facem, să restabilim utilităţile publice. Şi să degajăm trotuarele, la fel, de pe artere, a declarat Ionuț Rusu, viceprimarul Constanța pentru observatornews.ro.

În Portul turistic Tomis, 15 bărci au fost scufundate

Toate bărcile scufundate au fost ancorate, „dar când vine urgia valului nu mai ţine cont de nimic. De nicio ancoră, de nicio legătură, de nimic”, spune un pescar.

„Sunt schimbări climatice şi dacă este să luăm în considerare tot istoricul acestui an, din ce în ce mai mult avem influenţă continentală. Portul Tomis constituie un mijloc de protecţie pe vântul dominant pe nord-est. Când intervine un nord-vest, o rotire a acestuia se produc şi s-au produs, după cum s-a văzut, nişte efecte destul de serioase. Noi ne-am obişnuit la Marea Neagră să stăm cu briza, să stăm liniştiţi. Cu câteva zile în urmă, chiar semnalam un vânt de vest atât de puternic încât marea coborâse, se retrăsese cu 30, 40 de cm”, explică Adrian Bîlbă, doctor în științe și biolog.

Furtuna a făcut ca întreg litoralul să fie de nerecunoscut. În Eforie Nord, parcările s-au transformat în lacuri. Iar în Vama Veche, marea a înghiţit întreaga plajă.

Doi turişti de 38 şi 41 de ani au scăpat ca prin minune cu viaţă după ce furtuna i-a prins la pescuit pe brațul Sfântu Gheorghe. Oamenii au sunat disperaţi la 112. Mica ambarcaţiune în care erau a fost găsită după doar o oră, plutind în derivă.

Ciclonul care a ajuns în acest weekend pe litoral a devenit tot mai puternic deasupra Mării Negre. Meteorologii spun că a fost alimentat de aerul foarte rece dinspre nord-estul continentului care a intrat în contact cu aerul cald, de 11 grade, de deasupra mării. Astfel, vântul a ajuns la puterea unui uragan.

S-au adunat 178 litri pe metru pătrat în doar 48 de ore

„Valurile au fost amplificate de aproape 10 ori de rafalele susţinute ale vântului care au depăşit viteza de 100 km/h. S-au format în acest fel valurile de furtună, numite în limba engleza Storm Surge, iar acestea, la fel ca în cazul valurilor tsunami, au continuat să avanseze peste linia ţărmului şi au pătruns adânc peste uscat. Amplitudinea fenomenului a fost şi mai mare ca urmare a faptului că vântul a bătut dinspre nord-est, adică exact din direcţia din care vine curentul Mării Negre în zona costieră a României”, a explicat Adrian Bîlbă, doctor în științe și biolog.

Cea mai puternică furtună dezvoltată în bazinul Mării Negre în luna noiembrie a venit şi cu ploi cât pentru trei luni. 178 litri pe metru pătrat în doar 48 de ore. Ploile vor fi frecvente şi în perioada următoare, în cea mai mare partea a ţării, iar la munte vor continua ninsorile.