Ce este un CONCLAV romano-catolic și cine participă la alegerea succesorului Papei Francisc și ce simbolizează fumul negru și cel alb

Cardinalii romano-catolici vor organiza un conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea pontif al bisericii, după moartea Papei Francisc, care a decedat pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. Înmormântarea suveranului pontif a avut loc sâmbătă, iar data conclavului ar putea fi anunțată luni.

Conclavul este unul dintre cele mai vechi și mai secrete procese electorale din lume. Potrivit regulilor de la vatican, acesta începe între a 15-a și a 20-a zi de la moartea papei, adică între 5 și 10 mai.

Cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich a declarat că sesiunea de alegere va începe „probabil” pe 5 sau 6 mai, în urma unei a cincea „congregații generale”, reuniune pregătitoare a cardinalilor electori și neelectori.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Cine participă la conclav

La momentul decesului Papei Francisc, existau 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani, eligibili să participe la conclav. Cardinalii care au împlinit 80 de ani nu pot vota, dar pot participa la congregațiile generale organizate înainte de alegeri, unde sunt discutate problemele actuale ale bisericii.

Deși, teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales papă, în practică întotdeauna a fost ales un cardinal elector.

Participanții provin din 71 de țări, față de 48 în 2013, când a fost ales Papa Francisc. Italia are cel mai numeros contingent, cu 17 cardinali, urmată de Statele Unite (10) și Brazilia (7). Europa domină prin cei 53 de electori, urmată de Asia (23), Africa (18), America de Sud (17), America de Nord (16), America Centrală (4) și Oceania (4).

Cum decurge conclavul

Conclavul are loc în Capela Sixtină, sub celebrele fresce ale lui Michelangelo. Cardinalii sunt cazați într-un hotel din interiorul vaticanului și sunt izolați complet de lumea exterioară – fără telefoane, televizoare sau internet.

Termenul „conclav” provine din latinescul cum clave („cu cheie”), reflectând tradiția închiderii stricte a participanților în timpul alegerii, începută în 1241.

În medie, ultimele 10 conclavuri au durat trei zile. Ultimul conclav, care l-a ales pe papa Francisc în 2013, a durat doar două zile și a necesitat cinci tururi de scrutin.

În prima zi de vot se organizează un singur scrutin, apoi câte două sesiuni de vot în fiecare zi. Un candidat trebuie să obțină majoritatea de două treimi plus unu pentru a fi ales. Buletinele de vot poartă inscripția în latină „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca suveran pontif”).

Buletinele sunt arse după fiecare sesiune. Fumul negru semnalează că nu s-a ajuns la un rezultat, iar fumul alb anunță alegerea noului papă. Clopotul mare al bazilicii sfântul petru va bate de asemenea în momentul alegerii, potrivit Știrileprotv.

Semnalele cu fum sunt așteptate zilnic în jurul prânzului și la ora locală 19:00, însă fumul alb poate apărea mai devreme, dacă alegerea se face rapid.

Cum este anunțat noul papă

După alegere, un cardinal anunță din balconul bazilicii sfântul petru: „Annuntio vobis gaudium magnum. Habemus Papam” („Vă anunț o mare bucurie. Avem un papă”), precizând numele și numele papal ales de noul lider al bisericii.

Cele mai frecvente nume papale au fost Ioan (23 de ori), Grigorie (16), Benedict (16), Clement (14), Inocențiu (13), Leon (13) și Pius (12). Papa Francisc a fost primul care a ales acest nume, în onoarea sfântului Francisc de Assisi.

Noul papă va rosti primul său discurs public și va oferi binecuvântarea „urbi et orbi” („către oraș și lume”), iar câteva zile mai târziu va celebra liturghia oficială de început al pontificatului.