Ce reprezintă sărbătoarea celor 40 de MUCENICI, celebrată pe 9 martie – istorie, tradiții și semnificații

Sărbătoarea celor 40 de mucenici din Sevastia, care este celebrată pe 9 martie, reprezintă o îmbinare între spiritualitate profundă și tradiții populare înrădăcinate, această zi specială marcând un moment crucial în istoria creștinismului, dar și tranziția simbolică de la iarnă la primăvară în cultura românească.

Sfinții Mucenici sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox și au o importanță deosebită în viața spirituală a credincioșilor.

Originea și semnificația sărbătorii mucenicilor

Ziua de 9 martie aduce în prim-plan comemorarea celor 40 de mucenici din Sevastia, rădăcinile acestei zile speciale regăsindu-se într-un episod dramatic al creștinismului timpuriu, petrecut în secolul al IV-lea, sub domnia împăratului roman Licinius.

Atunci, în acea perioadă tumultuoasă, 40 de soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată în Armenia, au înfruntat o alegere sfâșietoare. Puși în fața ordinului de a se închina zeilor păgâni, bravii militari au ales să-și păstreze credința neclintită, iar decizia lor curajoasă a dus la o pedeapsă cruntă: condamnarea la moarte prin înghețare în apele reci ale lacului Sevastia.

SOCIAL Bani în plus la pensiile din ianuarie 2026, pentru pensionarii din aceste orașe din România

10:59

SOCIAL Caz unic în România. Cât are de plătit impozit Andra din București, pentru apartamentul ei din Sectorul 2

10:52

Legenda spune că în noaptea execuției s-au petrecut evenimente miraculoase, scrie stiripesurse.ro. Apa lacului s-a încălzit în mod inexplicabil, gheața s-a topit, iar deasupra martirilor au apărut 40 de cununi strălucitoare, coborâte parcă din ceruri.

Toate aceste fenomene au fost interpretate ca semne divine, întărind și mai mult simbolismul jertfei lor.

Dar, dincolo de dimensiunea religioasă, sărbătoarea de 9 martie ocupă un loc aparte în tradiția populară românească, marcând în mod simbolic începutul anului agricol și tranziția de la asprimea iernii la renașterea primăverii.

Astfel, această zi îmbină armonios elementele sacre cu cele profane, reflectând bogăția și complexitatea culturii tradiționale românești, mai scrie sursa citată.

Această semnificație duală a sărbătorii se reflectă în multitudinea de tradiții și obiceiuri asociate zilei de 9 martie, fiecare având rădăcini adânci în spiritualitatea și cultura populară românească.

Tradiții și obiceiuri de 9 martie

Ziua mucenicilor este marcată de obiceiuri și practici tradiționale, care îmbină armonios credința cu bucuria reînnoirii naturii, iar cel mai emblematic obicei este prepararea mucenicilor, un desert plin de semnificații.

Fiind considerată prima sărbătoare a primăverii, ziua de 9 martie aduce cu sine ritualuri menite să grăbească sosirea timpului cald, iar oamenii lovesc pământul cu bețe sau maiuri, crezând că astfel vor „elibera” căldura din adâncuri.

În curți și grădini se aprind focuri purificatoare, peste care copiii sar cu voioșie, în credința că vor fi feriți de boli apoi cenușa acestor focuri este împrăștiată în jurul gospodăriei, ca un scut invizibil împotriva relelor.

O altă tradiție aparte este consumul ritual de vin. Se spune că bărbații ar trebui să bea 40 de pahare de vin roșu, în onoarea mucenicilor. Se crede că vinul băut în această zi specială se transformă în sânge și vigoare pentru munca anului ce se află la început de drum.

Ziua marchează și debutul anului agricol tradițional, aducând cu ea ritualuri legate de muncile câmpului. Astfel, plugul este scos la lumină și purificat, pregătit pentru noul sezon, stupii sunt îngrijiți cu atenție, fiind unși cu țuică pentru a asigura prosperitatea albinelor.

Mai mult, tinerii căsătoriți primesc 40 de nuci, un dar simbolic menit să le aducă o viață conjugală armonioasă și îmbelșugată.

Aceste tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație, reprezintă o punte între sacru și profan, între trecut și prezent, nu doar simple practici folclorice, iar ele se împletesc armonios cu prepararea și consumul mucenicilor, un desert cu o semnificație aparte în această zi.

Preoții joacă și ei un rol important în păstrarea și transmiterea acestor tradiții, fiind adesea considerați păstrătorii înțelepciunii și spiritualității comunității.

Prepararea și semnificația mucenicilor ca desert

Mucenicii, celebrul desert tradițional românesc, poartă o bogată încărcătură simbolică și culturală, reflectând diversitatea tradițiilor gastronomice ale țării.

În Moldova, de exemplu, prepararea mucenicilor este o adevărată artă. Acești colăcei capătă forma cifrei 8, sunt copți din aluat de cozonac, până capătă o nuanță aurie ispititoare.

Finalul procesului îi transformă în adevărate bijuterii culinare: sunt unși generos cu miere și presărați cu nucă măcinată, rezultând într-un desert delicios și plin de semnificații.

În schimb, în zonele sudice din Muntenia și Dobrogea, forma lor de 8 este văzută ca o reprezentare a echilibrului cosmic sau o stilizare a siluetei umane. Aluatul, făcut din ingrediente de bază – făină, apă și sare – este modelat în forma cifrei 8, dar la dimensiuni mai reduse.

Acești mucenici sunt fierți în apă îndulcită cu zahăr și îmbogățită cu arome de scorțișoară și nucă, rezultând într-o supă dulce, parfumată și reconfortantă.

Dincolo de aspectul culinar, mucenicii sunt purtători ai unei profunde semnificații religioase și culturale. Ei comemorează jertfa celor 40 de Mucenici din Sevastia, forma lor de 8 simbolizând echilibrul cosmic sau silueta stilizată a corpului uman.

Prepararea și consumul lor reprezintă o ofrandă simbolică pentru sacrificiul martirilor creștini și, în același timp, marchează începutul anului agricol tradițional și trecerea de la iarnă la primăvară.

Această îmbinare între tradiția culinară și semnificația spirituală ne conduce către povestea impresionantă a celor 40 de mucenici, a căror jertfă a inspirat această sărbătoare și tradițiile asociate acestora.

FOTO – Caracter ilustrativ: Profimedia