CEDO respinge plângerea unui europarlamentar român în care a reclamat carantinarea impusă pe durata stării de urgență

Lockdown-ul din România nu „a constituit o privare de libertate”, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a pronunțat, pe 12 mai, un caz în care un europarlamentar român a susținut că plângere este inadmisibilă și restricționează privarea de libertate.

Europarlamentarul PNŢCD, Terheș a atacat la CEDO deciziile prin care autoritățile române au instituit carantina pe durata stării de urgență în 2020 și a reclamat faptul că nu putea să-și părăsească domiciliul fără declarația pe proprie răspundere.

Măsura „nu a putut fi echivalată cu arestul la domiciliu”, se arată în decizia instanței. „Nivelul restricțiilor asupra libertății de circulație a reclamantului nu fusese de așa natură încât carantina generală dispusă de autorități ar putea fi considerată o privare de libertate”.

FLASH NEWS Nicușor Dan s-a întâlnit la Paris cu jucătoarea de tenis Virginia Ruzici. Președintele și-a amintit abia după trei săptămâni și a publicat fotografia

17:17

FLASH NEWS Elena Udrea, mesaj de ziua ei: „O viață cât 10 vieți… Aș da timpul înapoi? Nu, dar l-aș opri pe loc”

17:07

Potrivit magistraților, sesizarea lui Terheș este nejustificată, deoarece izolarea dispusă de autoritățile române pentru combaterea virusului COVID nu poate fi echivalată cu arestul la domiciliu.

Cristian-Vasile Terheș, europarlamentar al grupului politic ECR, se bazează pe articolul 5 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede dreptul la libertate și securitate. Carantina le-a interzis românilor să-și părăsească casele în toate circumstanțele, cu excepția unui număr limitat, oricine ieșind în exterior fiind obligat să poarte un document pentru a-și justifica călătoria.

CEDO a decis că cererea lui Terheș este incompatibilă cu dispozițiile Convenției Drepturilor Omului și a respins-o.

Terheș, care face parte din partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, a pus sub semnul întrebării gravitatea pandemiei pe conturile sale de socializare din 2020.

Terheș s-a adresat instanțelor din România

Terheș a prezentat mai întâi cazul la Tribunalul București prin care pretindea că restricțiile au însemnat „detenție administrativă”. Această acțiune a devenit însă lipsită de scop atunci când blocarea a fost ridicată în România în iunie 2020.

Terheș și-a retras plângerea, pentru că nu mai avea obiect. A depus alte două plângeri ce i-au fost respinse pe motiv că legislațiile pe care le contestă nu sunt amendabile administrativ.

În cele din urmă, Terheș a ajuns la CEDO cu plângerea sa, iar aici magistrații au stabilit că nicio măsură nu l-a vizat individual pe europarlamentar și nu poate fi nicidecum vorba de arest la domiciliu.