ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii

Doar un click îi desparte astăzi pe studenți de un proiect gata făcut. Eseuri, referate sau răspunsuri la examene, toate pot fi acum generate rapid cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Întrebarea nu mai este dacă studenții folosesc aceste instrumente, ci cum anume le folosesc: ca sprijin pentru studiu sau ca scurtătură care înlocuiește efortul personal. 

Sursa foto: Envato

Pentru a înțelege modul în care Inteligența Artificială a ajuns în mediul universitar, Gândul a realizat un reportaj direct pe această temă. Am mers la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde am vorbit atât cu studenții, cât și cu decanul Universității, Alina Bârgăoanu. În paralel, am analizat și impactul psihologic al utilizării Inteligenței Artificiale asupra modului de gândire al studenților, în urma unei discuții cu Keren Rosner.

EXCLUSIV Dosarul ”Bunicuța ucraineană”. Dificultățile de infiltrare a ofițerilor în grupul care „livra” cetățenie română pe bani. Un „spion” MAI a fost retras

06:30

EXCLUSIV Cel mai căutat escroc din Iași a dat o țeapă „în lipsă” statului român. Motivul pentru care mașinile care i-au fost confiscate nu pot fi valorificate

06:00

Impact psihologic: gândire rapidă, în detrimentul celei profunde

Keren Rosner, psiholog, a explicat că utilizarea frecventă a Inteligenței Artificiale influențează direct modul de gândire al studenților. Potrivit acesteia, gândirea profundă ajunge să fie înlocuită cu o gândire orientată strict spre soluții rapide și informații imediate.

„Gândirea profundă este schimbată cu gândirea centrată pe soluții, pe informații și în același timp nu mai există interesul, curiozitatea profundă a unei înțelegeri, ci de rezolvare a problemei, gândirea este redirecționată. Putem spune că este un mod de gândire mai ușoară, superficială, însă probabil că este vorba despre un alt gen de gândire care poate să fie un pericol sau să fie un beneficiu. Contează foarte mult de persoană care o folosește și cunoștințele pe care le deține,” a precizat Keren Rosner. 

Psihologul mai atrage atenția că performanța reală a studentului ajunge să fie dificil de evaluat. Studentul poate avea multă informație la dispoziție și poate părea performant, însă acest lucru nu înseamnă automat că există o înțelegere profundă a subiectului.

Sursa foto: Envato

„E din ce în ce mai greu să facem diferența între un text scris de un student și un text generat de AI”

La SNSPA, decanul spune că identificarea textelor generate de AI a devenit tot mai dificilă. Fenomenul depășește relația profesor-student și ține de o schimbare mai amplă, în care granița dintre conținutul uman și cel artificial se estompează.

„E din ce în ce mai greu de făcut diferența dintre un text generat de o persoană umană și un text generat cu ajutorul ChatGPT. (…) Pentru a face această diferență, profesorul trebuie să fie pur și simplu mult mai competent pe subiectul respectiv. Pentru a verifica acest lucru, profesorul trebuie să depună mult mai mult efort, să cunoască bibliografia mult mai bine.”

Studenții recunosc că folosesc în mod frecvent AI-ul în redactarea proiectelor, dar și pentru verificarea și corectarea greșelilor care pot apărea în texte.

„Îmi caut surse academice cu ChatGPT, le accesez mai ușor așa decât dacă le-as căuta eu. Și mă ajută și la înlăturarea greșelilor,” a mărturisit o studentă. 

Concluzia este clară. Inteligența Artificială a devenit o prezență constantă în facultăți, iar utilizarea ei schimbă atât modul în care studenții învață, cât și felul în care profesorii evaluează performanța academică. În lipsa unor reguli clare, granița dintre sprijin educațional și înlocuirea efortului personal devine tot mai greu de trasat. AI-ul nu elimină procesul de învățare, dar îl transformă, iar sistemul universitar se află în fața unei provocări care ține de educație, cât și de responsabilitatea individuală a studentului.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”