COVID-19 poate declanșa probleme cardiovasculare grave, potrivit oamenilor de știință. Virusul declanşează inflamaţia în placă

Probleme cardiovasculare grave pot fi declanşate din cauza COVID-19, în special în rândul persoanelor în vârstă care au o acumulare de material gras în vasele de sânge, au observat oamenii de știință. Acest lucru explică, într-un fel, efectele cardiovasculare pe termen lung observate la unii, dacă nu la toţi pacienţii COVID-19. S-a constatat deja că virusul SARS-CoV-2 infectează multe organe în afara sistemului respirator, însă până acum nu s-a demonstrat că atacă arterele.

Dar acum un nou studiu a dezvăluit de ce şi a arătat că SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, infectează direct arterele inimii, arată un articol din National Geographic.

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

ULTIMA ORĂ Decizia anului. Trump deschide piața americană pentru motorina rusească, după o discuție cu Putin. „Prețurile vor scădea spectaculos în toată lumea”. Zelenski acuză Washingtonul că finanțează indirect războiul Rusiei: „Un cadou de ziua lui Putin”

01:08

De asemenea, potrivit studiului, s-a constatat că virusul poate supravieţui şi se poate dezvolta în interiorul celulelor care formează placa – acumularea de celule pline de grăsime care îngustează şi rigidizează arterele, ducând la ateroscleroză.

În cazul în care placa se rupe, aceasta poate bloca circulaţia sângelui şi poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

„Nimeni nu s-a uitat cu adevărat dacă există un efect direct al virusului asupra peretelui arterial”, spune Chiara Giannarelli, cardiolog la NYU Langone Health, din New York, care a condus studiul, potrivit sursei citate.

Tot mai multe dovezi arată acum că SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator, ci poate afecta şi inima şi multe alte sisteme de organe, spune Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St. Louis.

Cercetările lui Al-Aly au arătat că riscul de a dezvolta boli cardiace şi cardiovasculare, inclusiv insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, ritm cardiac neregulat, stop cardiac şi cheaguri de sânge, creşte de două până la cinci ori în decurs de un an de la COVID-19, chiar şi atunci când persoana nu a fost spitalizată.

„Acest studiu important leagă, pentru prima dată, în mod direct, virusul SARS-CoV-2 de inflamaţia plăcii aterosclerotice”, spune Charalambos Antoniades, şeful catedrei de medicină cardiovasculară de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

Virusul declanşează inflamaţia în placă

Un studiu recent efectuat pe mai mult de 800.000 de persoane, condus de Fabio Angeli, cardiolog la Universitatea Insubria din Varese, Italia, a arătat că pacienţii cu COVID-19 dezvoltă hipertensiune arterială de două ori mai des decât ceilalţi. Îngrijorător este și faptul că riscul de boli cardiace poate creşte şi în cazul pacienţilor care au suferit doar simptome uşoare de COVID.

„Am văzut o pacientă care acum are un defibrilator, iar ea nici măcar nu avea o boală severă”, spune Bernard Gersh, cardiolog la Mayo Clinic, Rochester, Minnesota.

„Descoperirea originală a acestui studiu este că virusul a fost găsit în mod convingător în placa din artera coronariană”, spune Juan Carlos Kaski, specialist cardiovascular la St George’s, Universitatea din Londra, care nu a fost implicat în studiu.

Acest studiu a analizat doar 27 de probe de la opt pacienţi vârstnici decedaţi, toţi având deja boli coronariene şi fiind infectaţi cu tulpinile originale de virus. Aşadar, rezultatele acestui studiu nu se aplică neapărat la persoanele mai tinere, fără boală coronariană; sau la noile variante ale virusului, care provoacă o boală ceva mai uşoară, spune Angeli.

Lumea, între valuri pandemice: de la SARS-CoV-2 Alfa la „Arcturus”

• În septembrie 2020, autoritățile din Marea Britanie au raportat o variantă denumită inițial SARS-CoV-2 B.1.1.7 și ulterior Alfa. Analizele epidemiologice și clinice au arătat creșterea transmisibilității, în cazul acestui virus mutant.
• Varianta Delta reprezintă o mutație a virusului SARS-CoV-2, depistată pentru prima dată în India, în decembrie 2020 și clasificată de autorități ca fiind una dintre variantele îngrijorătoare. Comparativ cu varianta Alpha, varianta Delta este asociată cu o încărcătură virală mai mare.
• Varianta Omicron, care este în prezent dominantă în România și în multe părți din lume. Se pare că persoanele vaccinate au o probabilitate mai mare să se infecteze cu Omicron sau subvariantele sale, decât cu alte variante precum Delta.
• „Kraken”, mutația COVID produsă de combinația a două variante, confirmată în mai multe state, la începutul anului 2023. Conform informațiilor cunoscute până în prezent, este posibil ca această variantă să fie mai răspândită în Statele Unite și Canada, însă prezența acestei noi tulpini a fost confirmată și în Europa, în Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
• Varianta BA.2.75 – „Centaurus” a fost detectată pentru prima dată în India, la începutul lunii mai 2022. Varianta a fost confirmată în mai multe țări, printre care Marea Britanie, SUA, Australia, Germania și Canada.

CITEȘTE ȘI:

Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, despre cum ne putem proteja copiii de hepatită severă. Semnele care trebuie să pună în gardă părinții

EXCLUSIV. Războiul imunologic vs. războiul armelor. Cercetător român la Oxford: „Un context care afectează întreaga lume. Se poate vorbi și despre un al șaselea, chiar și un al șaptelea val…”

EXCLUSIV | Cercetător român la Oxford, despre noul vaccin și lipsa unui tratament pentru long COVID. ”Oboseala cronică, pierderea gustului și mirosului rămase și la doi ani de la infecție scad puternic calitatea vieții”

A apărut o nouă variantă COVID-19, mult mai INFECȚIOASĂ decât Omicron. Numărul cazurilor a crescut de 13 ori în ultima lună din cauza „Arcturus”