Gheorghe Vlădan, fostul polițist care a provocat masacrul de la coaforul Perla din București, în 5 martie 2012, când şi-a ucis soția, o colegă a acesteia şi a rănit alte şase persoane, cere pentru a treia oară să fie eliberat condiționat. Autorul dublului asasinat de la Perla a fost condamnat în 2013 la închisoare pe viață, dar în 2020, pedeapsa i-a fost schimbată în 25 de ani de închisoare și, pentru că are peste 60 de ani, poate cere eliberarea condiționată dacă a executat cel puțin jumătate din pedeapsă.
A treia cerere de eliberare condiționată a lui Gheorghe Vlădan a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 4 în 12 august și urmează să fie luată în discuție pe 21 august.
Gheorghe Vlădan vrea ca, după ce va fi eliberat, să locuiască în Sectorul 4, la adresă similară cu cea unde a locuit cu soția pe care a împușcat-o. Vlădan are pensie, dar vrea să se ocupe și de administrarea unei afaceri, potrivit informațiilor din cererile de eliberare condiționată.
În urmă cu 12 ani, în seara zilei de 5 martie 2012, pe un ger cumplit, fostul polițist și-a luat arma personală, un pistol Glock pe care îl deținea legal, și a pornit spre Dorobanți, către coaforul la care lucra soția sa. Ajuns la „Perla”, Vlădan le-a împușcat mortal pe Florina și pe casiera Mariana Bendre, care a încercat să-și protejeze colega, după care a tras, la întâmplare, asupra angajaților și clienților din coafor, rănind alte șase persoane.
Condamnat în februarie 2013 la închisoare pe viață, Gheorghe Vlădan a reușit, în 2020, să scape de această pedeapsă, pentru că legea permite deținuților care împlinesc 60 de ani în timpul detenției să ceară în instanță schimbarea pedepsei în 25 de ani de închisoare.
După mai bine de doi ani de atunci, în octombrie 2022, Gheorghe Vlădan a făcut prima cerere de eliberarea condiționată, respinsă atât de instanța de fond, cât și de cea de apel.
Nici după ce a făcut a doua cerere, în 2023, după ce au trecut zece luni de la respingerea definitivă a primei solicitări, nu a convins judecătorii să îl lase liber.
Legea dă posibilitatea deținuților care au trecut de 60 de ani să ceară eliberare condiționată după ce au executat jumătate din pedeapsă, dar în final instanța decide dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru reintegrarea în societate și dacă cel care face solicitarea a dat dovezi că s-a îndreptat în timpul cât a stat în penitenciar.
La primele două solicitări, judecătorii au constatat că Gheorghe Vlădan a executat fracția de pedeapsă necesară pentru a putea cere eliberarea condiționată, incluzând zilele efectiv executate și cele considerate ca executate ca urmare a muncii prestate.
”Din caracterizarea aflată la dosar a reieşit că petentul-condamnat este văduv, soția sa fiind victima infracțiunii pentru care a fost condamnat. Are un fiu major. Tatăl este decedat și nu are frați. Anterior arestării, locuia în imobilul proprietate personală situat în (…), sector 2, fiind angajat conducător auto în cadrul MAI.
Pe perioada detenției, a menținut legătura cu mediul de suport prin intermediul vizitelor, apelurilor telefonice și a beneficiat de sprijin financiar.
Ulterior punerii în libertate, va locui în (…), sector 4, va beneficia de pensie și se va ocupa de administrarea unei afaceri”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Giurgiu.
Deși evaluarea psihologică arată că deținutul „își asumă responsabilitatea pentru fapta comisă, manifestând regret”, judecătorii au decis, până acum, să îi respingă cererea de eliberare condiționată.
Evaluarea psihologică a relevat o structură de personalitate în acord cu normele și regulile mediului de proveniență și un nivel cognitiv în raport cu gradul de instruire școlară.
”Își asumă responsabilitatea pentru fapta comisă, manifestând regret. S-a adaptat mediului carceral, fiind implicat activ în activități lucrative. A participat la activitățile psihologice la care a fost selectat.
Pe parcursul executării măsurii privative de libertate a fost sancționat disciplinar o singură dată și în mai multe rânduri recompensat, manifestând o constantă preponderent pozitivă. Prezintă proiecții de viitor postliberare”, se arăta în motivarea deciziei din 2022 a Judecătoriei Giurgiu.
Cu toate acestea, „instanţa constată că deşi petentul-condamnat a îndeplinit fracţia prevăzută de lege, la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a acestuia, întrucât timpul petrecut în penitenciar nu este suficient pentru dispunerea unei asemenea măsuri, nefiind îndeplinite faţă de acesta funcţiile pedepsei prevăzute de art. 52 din Codul penal din 1969 (să fie mijloc de reeducare a condamnatului, să formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială – n.r.)”.
„Împrejurarea că petentul-condamnat a executat fracţia obligatorie prevăzută de legiuitor nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării liberării condiţionate fiind la latitudinea instanţei de judecată, fiind necesar ca acesta să fi fost disciplinat, stăruitor în muncă şi să fi dat dovezi temeinice de îndreptare. (…)
Raportat la aceste aspecte, reţine instanţa că nu a fost îndeplinit scopul de reintegrare al pedepsei, cele menţionate anterior nereprezentând, în opinia instanţei, date rezonabile cum că petentul a avut o atitudine care să confirme conştientizarea scopului pedepsei aplicate.
Într-adevăr, petentul-condamnat a înregistrat progrese în ceea ce privește corectarea conduitei sale, însă apreciază instanța că procesul de resocializare nu este finalizat, fiind necesar ca acesta să mai petreacă în penitenciar un interval de timp în care să-și continue demersurile pentru a dovedi că personalitatea sa a fost în mod decisiv influențată într-un sens pozitiv și că profilul său psihologic a fost complet remodelat, astfel încât riscul de a comite fapte grave după liberarea sa să devină aproape inexistent”, a mai arătat instanța care a respins în 2022 cererea lui Gheorghe Vlădan.
CITEȘTE ȘI: