Absurdul din centrul Bucureștiului: Instituția care gestionează restaurarea monumentelor istorice funcționează într-o clădire aflată în stare jalnică (FOTO)

„Cizmarul umblă fără ghete, iar croitorul cu hainele descusute”. Proverbul românesc se potrivește bine și cu situația actuală a Institutului Național al Patrimonului, care gestionează consolidarea și restaurarea monumentelor istorice din România, dar funcționează într-o clădire monument istoric aflată într-o stare avansată de degradare, cu o fațadă cu risc de prăbușire.

Vezi galeria foto
18 poze

Construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, clădirea de patrimoniu de pe strada Ienăchiță Văcărescu, aflată la doar câțiva metri de Palatul Patriarhiei, ar trebui să fie mândria centrului istoric al Bucureștiului. În realitatea este, așa cum o arată și imaginile, într-o stare deplorabilă.

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

MILITAR Omanul solicită Iranului un acord privind crearea unei rute alternative în Strâmtoarea Ormuz

23:43

Potrivit explicațiilor primite de la INP, la solicitarea GÂNDUL.RO, ani la rând, instituția nu a avut fonduri pentru refacerea propriului sediu, iar din bugetul pentru 2021, are nevoie de un milion de lei pentru lucrările de refacere a fațadei, care au început din toamna anului trecut.

Institutul Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii, gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Pare absurd că o instituție care are grijă de patrimoniul cultural nu a reușit să-și refacă propria „casă”, și ea parte a moștenirii urbei de altădată.

Lucrările de refacere a fațadei au început în toamna anului 2020, dar clădirea monument istoric nu și-a schimbat încă imaginea ponosită. Mai este mult de muncă până la fața cu care ar putea atrage privirile unui turist în căutarea moștenirii istorice a unei capitale europene.

Se lucrează la toate fațadele clădirii, se fac lucrări de restaurare a suprafețelor murale, a decorațiilor, la tâmplării și la elementele de feronerie, dar mai ales la refacerea balcoanelor, spune Ștefan Bâlici, directorul INP.

”La balcoane sunt toate straturile de impermeabilizare, sunt lucrări complexe. Clădirea a fost consolidată în anii ’60, când s-a făcut o restaurare majoră și atunci s-au introdus planșee de beton armat”, explică șeful instituției care gestionează refacerea monumentelor istorice din România.

Multe elemente ale fațadei nu mai există și trebuie refăcute complet, iar pentru asta, se iau mulaje de pe părțile care s-au păstrat.

Un milion de lei de la bugetul de stat

Ștefan Bâlici crede că în curând vor veni și banii pentru continuarea lucrărilor.

„Săptămâna aceasta trebuie să se aprobe Programul Național de Restaurare, pentru anul în curs, după aprobarea bugetului. Suntem în faza de aprobare, iar lucrările ar trebui să mai dureze patru luni. Dacă totul merge conform planului, vom fi gata la termen”, susține Ștefan Bâlici.

Valoarea totală a proiectului este de 1,4 milioane de lei, cu tot cu TVA, bani din bugetul de stat.

”Mai avem nevoie de un milion de lei, pentru că anul trecut s-au făcut deja lucrări de 400.000 de lei”, explică directorul INP.

Proiectul de refacere a clădirii monument istoric este gata din 2015, cu tot cu autorizație, dar primii bani au venit greu și au fost insuficienți pentru a duce lucrările la final.

„Nu au fost fonduri de investiții și am tot prelungit autorizațiile, în lipsa banilor. Am obținut fondurile, în sfârșit, în anul 2020, iar acum avem speranțe că nu vor fi probleme”, a mai spus Ștefan Bâlici, pentru GÂNDUL.RO.

Nicolae Iorga, șeful Comisiei Monumentelor Istorice, predecesorul INP

Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice, înființată prin decret regal în 17 noiembrie 1892, s-a numit Comisiunea Monumentelor Istorice și a avut membrii iluștrii – Titu Maioerscu, Vasile Alexandrescu Urechia, Constantin C. Arion, Grigore Tocilescu și George Sterian. Primele studii și cercetări ale monumentelor, dar și primele restaurări li se datorează acestora.

De-a lungul timpului, instituția a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona sau Horia Teodoru.

Ulterior, instituția și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist. Instituția a fost desființată de Nicolae Ceaușescu, după cutremurul din 1977, când au început și marile demolări cerute de dictator, fiind reînființată abia în 1990.

Actuala denumire este din 2009, când Institutul Național al Patrimoniului a fost înființat prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice.

Instituția este punct de contact național UNESCO și are rolul să protejeze și să promoveze monumentele istorice naționale, cât pe cele incluse în lista patrimoniului mondial.