Cum s-a votat la primele ALEGERI de după Revoluție. Secțiile de vot se deschideau la 06:00 și se închideau la 23:00

România organiza în primăvara lui 1990, după cinci luni de la Revoluția din 1989, primele alegeri libere și democratice din țară de după al Doilea Război Mondial. La scrutinul din 1990 s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot din ultimii 35 de ani, de aproximativ 86%. Baza legală a alegerilor, Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, a stabilit primele reguli pentru alegerile membrilor Parlamentului și a președintelui României.

Ion Iliescu a fost ales preşedinte la 20 mai 1990, în Duminica Orbului, a şasea duminică dupa Paşte. Atunci, aproape 15 milioane de români s-au prezentat la urne și l-au ales, cu un procent zdrobitor, pe Ion Iliescu. Ceilalţi doi candidaţi, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu, ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil, n-au avut nicio şansă.

Pe listele electorale figurau atunci 17,2 milioane de români și s-au prezentat la urne peste 14,8 milioane, adică peste 86%. Au fost singurele alegeri prezidențiale de după decembrie 1989 în care un candidat a câștigat din primul tur.

ULTIMA ORĂ Panică pe aeroportul Heathrow. Poliția britanică a arestat un bărbat care ataca oamenii cu spray lacrimogen

12:50

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

Ion Iliescu a fost preşedintele cu cele mai voturi primite, de la peste 12 milioane de alegători. Primele sale cuvinte, după ce a fost ales președinte al României postdecembriste, la Conferința Naţională a FSN, au „pedalat” pe ideea eliminării sentimentului apăsător de frică din societatea românească.

„A-ţi fi mai puţin frică de omul de lângă tine, de ziua de mâine, a-ţi fi mai puţin frică pentru viitorul copilului tău, pentru viitorul ţării tale. Toate acestea reprezintă paşi spre libertate”, este începutul discursului din 1990 al lui Iliescu, potrivit historia.ro.

Cum au fost organizate alegerile din 1990 și ce e diferit față de scrutinul din 2025

Principalele prevederi ale Decretul-Lege nr. 92 din 14 martie 1990 privind organizarea primelor alegeri libere în România postdecembristă:

„ART. 3 Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat, precum și Președintele României se aleg prin vot universal, egal, direct și secret, liber exprimat.

ART. 4 Reprezentarea populației de toate naționalitățile în Parlament se asigură pe baza sistemului de repartizare proporțională a mandatelor rezultate în urmă votării, în condițiile prezentului decret-lege. Organizațiile reprezentînd minoritățile naționale înregistrate la dată adoptării prezentului decret-lege, care nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a avea, potrivit alin. 1, un mandat în Adunarea Deputaților, au dreptul la un mandat de deputat.

ART. 5 Cetățeanul are dreptul la câte un singur vot pentru alegerea Adunării Deputaților, Senatului și Președintelui României.

ART. 6 Adunarea Deputaților este formată din 387 de deputați, la care se adaugă deputații rezultați din aplicarea art. 4 alin. 2.
Senatul este format din senatori aleși, în funcție de populația județelor, astfel: în județele cu populație de pînă la 500.000 locuitori se aleg câte doi senatori; în cele cu populație de la 501.000 până la 750.000 locuitori se aleg câte 3 senatori; în celelalte județe se aleg câte 4 senatori; în municipiul București se aleg 14 senatori.

ART. 7 Membrii Parlamentului se aleg pe circumscripții electorale, stabilite în condițiile prezentului decret-lege.
Președintele României este ales de către cetățenii cu drept de vot din întreagă țară.
În aceeași circumscripție electorală, un partid sau formațiune politică poate prezența numai o singură lista de candidați. 

ART. 8
Cetățenii români, fără deosebire de naționalitate, rasă, limba, religie, sex , convingeri politice sau profesie, exercită, în mod egal și în deplinătatea lor, drepturile electorale”, prevede Decretul-Lege din 1990.

Decretul-Lege din 1990: Candidații la Președinție se înscriau cu 100.000 de semnături

Numărul semnăturilor pentru a intra în cursa electorală pentru Președinție era, în 1990, de doar 100.000, față de 200.000 de semnături necesare pentru înscrierea în cursa prezidențială din 2025.

„ART. 9 Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani sau care, în anul alegerilor, împlinesc această vârstă.
Au dreptul de a fi aleși în Adunarea Deputaților cetățenii cu drept de vot care au împlinit vârsta de 21 de ani, iar pentru Senat și Președintele României, cetățenii cu drept de vot care au împlinit vârsta de 30 de ani.
Pot candida numai cetățenii cu domiciliul în țară, care au o profesiune sau ocupație legală.

ART. 10 Nu pot alege și nu pot fi aleși alienații și debilii mintali puși sub interdicție, precum și persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească de condamnare.
Nu pot fi alese persoanele care au săvîrșit abuzuri în funcții politice, juridice și administrative, care au încălcat drepturile fundamentale ale omului, precum și persoanele care au organizat sau au fost instrumente ale represiunii în cadrul organelor de securitate, vechea poliție și în miliție.
Interdicția de a fi alese privește și persoanele care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice.

ART. 11 (…) Pentru Președintele României, fiecare partid sau formațiune politică poate propune numai câte o singură candidatura. Se pot prezența și candidaturi independente. Atât candidaturile partidelor și formațiunilor politice, cât și cele independente pot fi depuse numai dacă au cel puțin 100.000 de susținători (…)”, prevedea legislația electorală din 1990.

Secțiile de votare se deschideau la ora 06:00, în prezent se deschid la ora 07:00

De asemenea, au intervenit și modificări în calendarul alegerilor. Dacă în 1990, secțiile de votare se deschideau la ora 06:00 și se închideau la ora 23:00, în 2025, secțiile de votare din România se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 21:o0. De asemenea, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59, prevede calendarul alegerilor prezidențiale 2025.

„ART. 57 Votarea are loc într-o singură zi; ea incepe la ora 06:00 și se încheie la ora 23:00”, prevedea Decretul-Lege din 1990.

De atunci, legislația privind organizarea alegerilor a devenit mult mai complexă, însă principiile de bază au rămas similare.

De asemenea, evoluția tehnologiei permite mai multe modalități de urmărire și supraveghere a corectitudinii alegerilor, cât și monitorizarea în timp real a numărătorii voturilor pe platforma roaep.ro.

Calendarul alegerilor prezidențiale din 2025

Data de 15 martie 2025, ora 24:00, este termenul limită pentru înregistrarea candidaturilor la alegerile prezidențiale 2025, în timp ce miercuri, 19 martie, este ultima zi în care candidații înscriși pot depune la Biroul Electoral Central declarație pe propria răspundere pentru renunțarea la candidatură.

Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv la 4 aprilie 2025, și se va încheia în 3 mai 2025, ora 07:00.

Votul pe teritoriul României va avea loc în 4 mai 2025, va începe la ora 07:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59.

Votul în străinătate se va desfășura pe durata a 3 zile

La alegerile prezidențiale din mai 2025, românii din străinătate vor putea vota pe parcursul a trei zile.

• Prima zi a votării în străinătate va fi 2 mai 2025, de la ora locală 07:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.
• A doua zi a votării în străinătate va fi 3 mai 2025, de la ora locală 07:00 la ora locală 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59.
• A treia zi a votării în străinătate va fi 4 mai 2025, de la ora locală 07:00 la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00, se află la sediul secției de votare ori stau la rând pentru a vota, își pot exercita dreptul electoral până cel târziu la ora locală 23:59, dar nu mai târziu de ora locală a României 23:59.

În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, numele și prenumele primilor doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur vor fi aduse la cunoștința publicului până cel târziu la data de 9 mai 2025. În aceeași zi va începe și campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care se va încheia în 17 mai 2025, ora 07:00.

Votul pe teritoriul României pentru al doilea tur de scrutin va avea loc în data de 18 mai.

După primirea dosarului de la BEC și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituțională a României va valida alegerile, iar rezultatul acestora va fi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I.

Cum a evoluat prezența la vot din 1990 până în 2024

Dacă în 1990 a fost cea mai bună prezență la vot, 86,19% dintre alegători prezentându-se la urne (14.826.616), la alegerile organizate doi ani mai târziu, în 1992, prezența deja scădea la 76,29% (în primul tur au votat atunci 12.496.430 de alegători, din cei 16.380.663 cu drept de vot).

Prezența la primul tur al alegerilor prezidențiale a continuat să scadă și la rundele următoare de alegeri, ajungând în 2019 la doar puțin peste 50%. Iată cum a evoluat prezența la urne, la primul tur al prezidențialelor, în intervalul 1900 – 2019:

• 1990: din 17.200.732 cetățeni cu drept de vot, 14.826.616 (86,19%) au votat;
• 1992: din 16.380.663 cetățeni cu drept de vot, 12.496.430 (76,29%) au votat;
• 1996: din 17.218.654 cetățeni cu drept de vot, 13.088.388 (76,01%) au votat;
• 2000: din 17.699.727 cetățeni cu drept de vot, 11.559.458 (65,31%) au votat;
• 2004: din 18.449.676 cetățeni cu drept de vot, 10.794.653 (58,51%) au votat;
• 2009: din 18.293.277 cetățeni cu drept de vot, 9.946.748 (54,37%) au votat;
• 2014: din 18.284.066 cetățeni cu drept de vot, 9.723.232 (53,18%) au votat;
• 2019: din 18.217.146 cetățeni cu drept de vot, 9.359.673 (51,38%) au votat;
• 2024: din 18.008.480 votanți pe liste permanente și 1.933.057 pe liste suplimentare, 9.465.257 (52,55%) au votat.

CITEȘTE ȘI:

Istoria alegerilor PREZIDENȚIALE din România (1990 – prezent). Confruntările din Turul 2. Premiera anului 2024!

Cum arată CALENDARUL prezidențialelor. Începe săptămâna în care Guvernul va oficializa datele pentru cele două tururi

Câți români au mers la urne să își aleagă președintele la scrutinele organizate după 1989. PREZENȚA la vot la ultimele opt alegeri

PREZENȚA la alegerile parlamentare din perioada 1990-2020. Cu cât a SCĂZUT numărul românilor care au mers să voteze la ultimele nouă scrutine