Alegerile prezidențiale din România, desfășurate inițial la fiecare 4 ani până la modificarea Constituției din 2003, care a extins mandatul președintelui la 5 ani, au avut un rol esențial în formarea și consolidarea democrației post-decembriste. Gândul vă prezintă o scurtă istorie a principalelor confruntări prezidențiale din 1990 până în prezent.
De la lupta acerbă dintre stânga și dreapta, până la ascensiunea extremelor politice, confruntările din turul 2 al alegerilor au marcat în mod semnificativ evoluția României.
Începând cu 1990 și până în prezent, alegerile prezidențiale au reflectat nu doar voința populară, ci și conflictele interne și influențele externe care au avut un impact major asupra procesului democratic post-decembrist.
1990: Ion Iliescu vs. Radu Câmpeanu
Foto: Cătălin Luțu/ MEDIAFAX FOTO
În primele alegeri prezidențiale de după 1989, Ion Iliescu, reprezentant al FSN (Frontul Salvației Naționale), câștigă detașat (din primul tur), cu 85,07% din voturi, în fața liberalului Radu Câmpeanu (10,64%). Aceasta este prima mare confruntare electorală din România post-decembristă, marcând începutul unei perioade de domnie a stângii în politica românească.
Prezența la urne la alegerile din 1990 a fost de 86,19%, cea mai mare din istoria electorală prezidențială post-decembristă. (citește mai multe AICI)
1992: Ion Iliescu vs. Emil Constantinescu
Sursa: ANDREEA ALEXANDRU/ MEDIAFAX FOTO
În 1992, Ion Iliescu recâștigă un nou mandat cu 61,43% din voturi, în fața candidatului Emil Constantinescu (CDR), care obține 38,57%.
Prezența la vot în ’92 a fost de 73,23%, un semn că electoratul român a continuat să își exprime susținerea pentru stabilitatea oferită de Iliescu, în ciuda unei economii în dificultate și a provocărilor post-revoluționare.
1996: Emil Constantinescu vs. Ion Iliescu
În 1996, însă, lucrurile se schimbă. Emil Constantinescu reușește să câștige în fața lui Ion Iliescu, obținând 54,41% din voturi, iar Iliescu doar 45,59%.
Alegerile din 1996 au fost istorice, fiind considerate un moment de cotitură pentru România, când electoratul a ales să încerce o schimbare de regim și să susțină o orientare pro-europeană. Prezența la urne a fost de 75,9%, a doua cea mai mare după 1990.
2000: Ion Iliescu vs. Corneliu Vadim Tudor
Sursa: MEDIAFAX FOTO
Anul 2000 aduce o premieră: pentru prima dată, un candidat de extremă dreapta naționalistă ajunge în turul 2 al alegerilor prezidențiale.
Corneliu Vadim Tudor, reprezentantul PRM (Partidul România Mare), face o campanie vehementă, dar se oprește la 33,17% din voturi, fiind învins de Ion Iliescu, care câștigă al treilea mandat cu 66,83%. Prezența la urne scade considerabil, la 57,5%.
2004: Traian Băsescu vs. Adrian Năstase
Sursa: ANDREEA ALEXANDRU/ MEDIAFAX FOTO
În 2004, Traian Băsescu, candidatul Alianței DA, reușește să înfrângă candidatul PSD, Adrian Năstase, cu 51,23% din voturi, față de 48,77% pentru Năstase. Aceasta a fost o victorie importantă pentru dreapta politică, care a marcat un nou început pentru România după un deceniu de dominație a stângii. Prezența la urne a fost atunci de 55,2%.
2009: Traian Băsescu vs. Mircea Geoană
Sursa: OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO
În 2009, Traian Băsescu câștigă un al doilea mandat, în fața lui Mircea Geoană (PSD), cu o diferență foarte mică: 50,34% față de 49,66%. Confruntarea a fost una extrem de tensionată, iar scandalurile de fraudă electorală au marcat intens campania electorală. Prezența la vot la scurtinul din decembrie 2009 a fost de 58,02%.
Alegerile au fost marcate și de momente mai amuzante, cum ar fi celebra zicală „Mihaela, dragostea mea!”, expresia folosită de Mircea Geoană în noaptea alegerilor, când și-a celebrat victoria, deși rezultatele finale l-au declarat pierzător pe fostul președinte al PSD.
2014: Klaus Iohannis vs. Victor Ponta
Sursa: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Klaus Iohannis (PNL) câștigă în 2014 în fața lui Victor Ponta (PSD), cu 54,43% din voturi, în urma unei campanii puternic mediatizate și a unui mesaj pro-european. Prezența la urne a fost de 64,11%, semnând o mobilizare semnificativă a electoratului în cel de-al doilea tur de sccrutin.
2019: Klaus Iohannis vs. Viorica Dăncilă
Sursa: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat în 2019, cu 66,09% din voturi, în fața Vioricăi Dăncilă (PSD), care obține 33,91%. Prezența la urne a fost de 54,86%. După rezultatele slabe din alegeri, Viorica Dăncilă a pierdut șefia PSD, fiind momentul prelurăii partidului de către Marcel Ciolacu.
Anul 2024 reprezintă o premieră în istoria alegerilor prezidențiale din România, când Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor din cauza dezvăluirilor legate de influența unui „actor statal” în procesul electoral, după desecretizarea documentelor CSAT.
Conform datelor oficiale, Călin Georgescu, independent, a obținut 22,94% din voturi, în timp ce Eleana Lasconi (USR) a obținut 19,17%. Prezența la urne a fost de 52,52%. Acesta este primul caz în istoria alegerilor românești în care un scrutin electoral a fost anulat, iar procesul de vot a fost invalidat la nivel național.
Sursa: ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO
Alegerile prezidențiale anulate din 2024 urmează să aibă loc în 2025, probabil pe 4 mai pentru turul 1 și pe 18 mai pentru turul 2. Până în prezent, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorități l-a desemnat candidat comun pe fostul președinte al PNL, Crin Antonescu.
În cursa pentru Palatul Cotroceni din 2025 s-au mai înscris Nicușor Dan (independent), actualul primar al Capitalei, iar în perioada următoare este posibil să fie anunțat și George Simion, liderul AUR.
Situația lui Călin Georgescu rămâne incertă, având în vedere declarațiile sale controversate și documentele CSAT, ceea ce ar putea împiedica candidatura acestuia. Pe lângă aceștia, un alt candidat pentru funcția de președinte va fi fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu.
CITEȘTE ȘI: