Cum se folosea Viorel Pașca de oameni aflați în grija lui pentru a-i pune tutori la persoane cu probleme grave de sănătate mintală. Indicii cu privire la abuzuri sexuale – REFERAT

Referatul cu propunerea de arestare preventivă a lotului Pașca evidențiază faptul că dosarul a fost început în urmă cu un an și ancheta a fost extinsă în 16 iunie 2026 pentru mai multe infracțiuni precum „acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin (1) Cod penal și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. (1) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal ( mai multe acte materiale al căror nr. nu poate fi individualizat la acest moment procesual),” 7 infracțiuni de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal ( mai multe acte materiale al căror nr. nu poate fi individualizat la acest moment procesual), 2 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) Cod penal. ”

În 26.06.2026 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăriri penale față de toți membrii grupului infracțional organizat, Pașca Viorel Teodor, Pașca Florica, Pașca Abel Timotei, Pașca Viorel Emanuel, Pașca Daniel Sabin, Pașca Delia Mioara, Pașca Estera Anca, Pașca Ioana Viorica, David Ramona Viorica, Bulcău Petru, Manea Manuela Viorica.

Ce a consemnat investigatorul sub acoperire

Din cuprinsul referatului reiese că Pașca Viorel-Teodor nu a renunțat la ideea folosirii unuia dintre beneficiari pentru a-l desemna în mod absolut formal în calitate de reprezentant legal, făcând demersuri în vederea propunerii lui Pușcaș Ecaterina (persoană aflată în grija lui Pașca de peste 10 ani) în calitate de tutore pentru mai multe persoane cu dizabilități mentale. La dosar sunt procese verbale întocmite de investigatoarea sub acoperire desemnată în cauză.

Conform acestor documente, în cadrul discuțiilor înregistrate purtate de David Ramona Viorica cu Pașca Viorel-Teodor, acesta din urmă susține că desemnarea unui tutore constituie un dezavantaj, întrucât ar bloca tot, afirmând ”în câtva timp se blochează tot, dacă nu-i tutorele la îndemână, când vrei și cum vrei” .

“De altfel, la data de 09.03.2026, investigatoarea autorizată în cauză, la solicitarea membrilor grupului, s-a deplasat cu Puşcaş Ecaterina la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din comuna Holod, în scopul actualizării datelor buletinului provizoriu.

Această activitate a fost realizată cu scopul ca numita Puşcaş Ecaterina să fie propusă ca tutore legal pentru câteva persoane cu handicap mental”.

Abuzuri peste abuzuri

Imobilele deținute și controlate de grupul organizat se află pe raza localități Incești, Dumbrava și Tinca unde erau adăpostite 380 de persoane.

“La imobilul de la numărul 80 există spații de cazare unde locuiesc în fapt persoanele cu probleme de natură mintală. Aceeași categorie de persoane locuiesc în fapt și la imobilul care se află vis-a-vis de nr.80. Imobilele din comuna Tinca se află situate la adresele de pe strada Republicii nr.35, strada Avram Iancu nr. 127 și str. Avram Iancu 132.

Un alt imobil se află pe Strada Avram Iancu nr. 177 care este dat în folosință în același scop, de îngrijire a bolnavilor, de către Pașca Viorel-Teodor lui Pașca Ioan. La locația din comuna Incești există mai multe imobile utilizate în scopul îngrijirii și cazării bolnavilor.

Din informațiile obținute, această locație nu are o adresă exactă, se află situată într-un loc izolat. [11] În aceste condiții, analizând materialul probator se observă că, spre deosebire de exploatarea clasică care presupune, de regulă, exercitarea unor acte de constrângere de orice natură, în situația de față, exploatarea s-a realizat pornind de la starea de vulnerabilitate preexistentă a unor persoane lipsite de libertatea de a decide (prin raportare la persoanele cu dizabilități psihice).

Deși la acest moment procesual, nu au rezultat date conform cărora persoanele vulnerabile ar fi fost ținute în condiții total improprii sau ar fi fost supuse unor agresiuni fizice și psihice constante sau grave, din probele administrate s-a stabilit, în principal, că acestea nu au beneficiat de tratament medical adecvat și de supraveghere constantă și eficientă, ceea ce a fost de natură să creeze o stare de pericol (au fost înregistrate situații în care persoanele se agresau reciproc, situații în care persoanele sufereau leziuni ca urmare a lipsei de supraveghere, existând indicii cu privire la abuzuri sexuale din partea altor beneficiari/situații izolate de abuzuri fizice din partea unor îngrijitoare neidentificate la acest moment procesual)”.