Cum UMBREȘTE Putin mandatul cu care Trump vrea să marcheze istoria. Ultima noapte de dragoste și 50 de zile de ultimatum: „O linie roșie absolută”

Simpatia și aprecierile lui Donald Trump față de Vladimir Putin încep să scadă de la o zi la alta. Președintele SUA  a vorbit, în ultimele zile în termeni duri, la adresa președintelui Rusiei, schimbându-și tonul și retorica cu privire la țarul rus și la războiul din Ucraina. Ștefan Popescu, specialist în politică externă, a făcut o analiză completă în ceea ce privește relația Trump-Putin, în lumina ultimelor evenimente și care ar putea fi rezumată, ținând cont de contextul actual, ca fiind o ultimă noapte de dragoste și 50 de zile de ultimatum, oferite de președintele SUA Rusiei, în ceea ce privește sfârșitul războiului ruso-ucrainean.

Reamintim că, în timpul campaniei prezidențiale din 2016, Trump l-a tot lăudat pe Putin, prezicând că cei doi lideri vor avea o relație eficientă, mai ales în contextul războiului ruso-ucrainean.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ziua în care Nicușor Dan se desparte de cartela de la Primăria București. În primele luni la Cotroceni, a purtat-o ca pe un talisman

17:32

SOCIAL Primul castor sălbatic văzut în Norfolk după 400 de ani: „Nimeni nu știe de unde a apărut”

17:24

În 2022, când Rusia se pregătea să invadeze Ucraina, Trump a spus că Putin este un „geniu”, motivând că acesta căuta să cucerească o bună parte din teritoriu  și aplaudând ceea ce, în opinia sa, ar fi fost niște tactici dure de negociere.

Pe vremea când candida ca președinte, Trump a spus că va pune capăt războilui din Ucraina în 24 de ore, el provocând astfel încheierea celui mai mare război terestru din Europa de după 1945. Lucru care, evident, nu s-a întâmplat și nu pare să fie aproape să se concretizeze. 

„Acestea sunt motivele pentru care Federația Rusă nu s-a angajat serios în procesul de negociere cu SUA”

Analistul Ștefan Popescu susține că principalul scop al Rusiei este demilitarizarea Ucrainei și pentru a „săpa” moralul populației. În plus, susține specialistul, războiul pe termen lung este obiectivul Rusiei, iar acest lucru s-a putut vedea în multe momente ale istoriei.

Ștefan Popescu a vorbit și despre neîncrederea viscerală a  rușilor în occidentali și în europeni, lucru pentru care conducerea politică și militară a Rusiei consideră că este imperios necesar să obțină capitularea Ucrainei pe câmpul de luptă. 

„În analiza noastră, trebuie să plecăm de la constatarea situației de pe front și anume că rușii progresează lent, având drept obiectiv secundar ocuparea de noi teritorii. Scopul lor este demilitarizarea Ucrainei, prin distrugerea capacitătilor care permit rezistența acesteia și mă refer ai la militari, echipamente, infrastructuri strategice și obiective civile, cu scopul de a săpa moralul populației. Ca obiectiv secundar, rusii caută să atingă și limitele administrative ale oblasturilor deja anexate. În concluzie, timpul, războiul pe termen lung este obiectivul Federației Ruse.

Al doilea element în analiza noastră este neîncrederea rușilor în occidentali și îndeosebi în europeni care, prin semnalele date, vor căuta în perioada post-razboi – va exista și aceasta – să întărească sub toate aspectele statul ucrainean, să îl transforme într-o redută, dar și intr-un avanpost. Prin urmare, conducerea politică și militara rusă consideră că, pentru a preîntampina acest lucru trebuie să obțină capitularea Ucrainei pe câmpul de luptă. 

Acestea sunt motivele pentru care Federația Rusă nu s-a angajat serios în procesul de negociere cu Statele Unite ale Americii, constatând și incapacitatea Washingtonului de a-i alinia și pe europeni și pe ucrainieni, astfel încât aceștia să accepte cedarea integrală a celor patru oblasturi anexate, lipsa garanțiilor de securitate, încetarea asistenței militare occidentale pentru Kiev”, a precizat analistul. 

Demilitarizarea Ucrainei este o linie roșie absolută

Ștefan Popescu a mai punctat și faptul că livrările de echipamente și muniție către Ucraina au intrat într-o logică mai mult comercială și mai puțin politică, factura fiind achitată de aliații europeni din NATO.

Specialistul în politică externă susține că, în acest context de ape tulburi între Putin și Trump, semnalul dezangajarii politice este deja dat, păstrându-se însă deschise canalele de dialog cu Rusia.

„Neadmiterea în NATO nu este considerată de Moscova un obiectiv în condițiile în care un număr de puteri europene au incheiat cu Kievul acorduri de asistență militară. Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu a declarat că demilitarizarea Ucrainei este o linie roșie absolută. În aceste condiții, Moscova considera că, numai pe front, se pot obține obiectivele sale politice și nu printr-un proces de negociere.

Partea americană, care a manifestat o intenție reală de a se ajunge la un rezultat cu Federația Rusă, se vede nevoită să continue asistența militară pentru Kiev – deși prioritatile rămân China, Indo-Pacificul, Orientul Mijlociu, zona arctică și securizarea Americii de Nord, de la Panama și până la frontierele de Nord ale Canadei. Însă, semnalul dezangajarii politice este dat deja – negocierile nu mai continua cu Rusia, deși se păstrează deschise canalele de dialog, dovada fiind întâlnirea secretarului de stat Marco Rubio cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov în marja summitului ASEAN de la Kuala Lumpur.

Livrările de echipamente și muniție către Ucraina intră intr-o logică mai mult comercială și mai puțin politică, factura fiind achitată de aliații europeni din NATO. Totodată, acest compromis îi permite lui Trump să mulțumească grupul republican din Congres, condus de senatorul Lindsey Graham care dorește susținerea Ucrainei și să vină în întâmpinarea electoratului său și să vină în întâmpinarea electoratului său și curentului MAGA, prin faptul că europenii, iar nu bugetul federal acoperă livrările pentru Ucraina.”

„Ultimatumul de 50 zile dat de Donald Trump nu va avea niciun efect asupra Moscovei”

În analiza făcută, Ștefamn Popescu susține că Vladimir Putin, cândva o persoană lăudată de Donald Trump, ar putea fi cel care umbrește dorința președintelui american de a face istorie în mandatul său.

Să nu uităm că Donald Trump a anunțat la început de mandat că prioritatea sa este încheierea rapidă a războiului ruso-ucrainean, lucru care este departe de a se concretiza.

„Donald Trump are însă toate motivele să fie nemulțumit, întrucât acesta nu dorea ca ultimul său mandat la Casa Albă, mandatul cu care își propune să marcheze Istoria, să fie grevat de războiul din Ucraina, un război despre care nu ezită să spună că este moștenit de la administrația Biden. 

Ultimatumul de 50 zile dat de Donald Trump nu va avea niciun efect asupra Moscovei și cred că cel mai bine este să așteptăm ca acesta să ajungă la termen, pentru a vedea, într-adevăr, dacă vor fi adoptate sancțiuni și dacă da, natura acestora și eficacitatea. Dar cele 50 de zile acordate Moscovei pentru a pune capat operațiunilor militare trădează o dată în plus dorința administrației Trump de a nu a mai avea pe agenda dosarul ucrainean.

Această dezangajare politică și diplomatică a Washingtonului a lăsat un teren liber și este motivul pentru care președintele francez Emmanuel Macron a avut convorbirea telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin. În acest moment, europenii sunt cei care sunt angajați politic într-un raport de forță cu Moscova”, a conchis Ștefan Popescu în interviul acordat Gândul.

„La sfârşitul celor 50 de zile, dacă nu vom avea un acord, va fi foarte rău”

Reamintim că Donald Trump a autorizat luni o livrare semnificativă de arme defensive americane către Ucraina prin intermediul NATO, amenințând Rusia cu noi tarife dacă războiul nu se încheie în 50 de zile.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat marţi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să accepte un acord de încetare a focului în termen de 50 de zile, în caz contrar SUA urmând să aplice sancţiuni, relatează Reuters.

Întrebat mai devreme dacă este acum de partea Ucrainei, Trump a răspuns că  nu este partea nimănui, completând apoi că este „de partea umanităţii”, deoarece vrea să oprească „uciderile.”

Donald Trump nu a spus dacă sunt planificate discuţii pentru a încerca să se ajungă la un acord cu Rusia. „Nu sunt deloc mulțumit de Putin”, a spus Trump pe data de 7 iulie, precizând că atitudinea lui Putin este una recalcitrantă.

Donald Trump afirmă că Germania a cumpărat sisteme PATRIOT din SUA: „Sunt în drum spre Ucraina”

Statele Unite au acceptat oferta Germaniei de a achiziționa sisteme antiaeriene Patriot, iar echipamentele sunt în drum spre Ucraina, afirmă președintele american, Donald Trump, fără a oferi detalii despre noua schemă de achiziții și transferuri de armament.

Costurile vor fi suportate de Germania, în cadrul unui nou sistem de achiziții coordonat de Alianța Nord-Atlantică, a indicat președintele SUA, fără a oferi detalii.

Anunțul intervine în contextul vizitei ministrului german al Apărării, Boris Pistorius, în Statele Unite. Acesta afirmase că Germania ar urma să cumpere două sisteme antiaeriene Patriot din SUA, dar va fi nevoie de câteva luni până vor putea fi operaționale în Ucraina.

”Trebuie să asumăm responsabilități mai mari pentru propria securitate. Trebuie să asumăm responsabilități suplimentare pentru apărarea convențională”, a declarat Boris Pistorius.

Sursă foto: Gândul

RECOMANDAREA  AUTORULUI:

Trump dă asigurări că nu susține atacurile Ucrainei asupra Moscovei /”Nu sunt de partea NIMĂNUI”

Donald Trump, felicitări, la scenă deschisă, pentru Vladimir Putin, după schimbul de deținuți dintre Occident și Moscova: „Încă o afacere grozavă”