Curtea Constituțională a României a respins sesizarea Avocatului Poporului privind constituirea completelor de judecată: ”Este neîntemeiată”

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, în ședința de astăzi, sesizarea Avocatului Poporului privind constituirea completelor de judecată. Judecătorii CCR au precizat în motivarea deciziei luate că această cerere de sesizare este neîntemeiată.

Avocatul Poporului preciza, în respectiva sesizare, că dispoziţiile criticate aduc atingere mai multor prevederi din Constituţie.

”În ședința din 9 februarie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, ridicată direct de Avocatul Poporului, și a constatat că sunt constituționale – în raport cu criticile formulate – dispozițiile art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) și ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară”, se precizează în decizia CCR de astăzi.

EXCLUSIV Ucraina, pe ochii cu gazul românesc încă din timp de pace, în mandatul lui Poroșenko. Experții explică ce implică parteneriatul strategic pe gaze al României cu ucrainenii

05:00

RELIGIE Procesiunea de Duminica Floriilor din Ierusalim a fost anulată din cauza războiului cu Iran. Cardinalul a făcut apel la rugăciune pentru pace

23:56

Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate.

”Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate [a se vedea art.29 din Legea nr.78/2000], în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, precum în cauza de faţă [art.19 alin.(3) din Legea nr.304/2004], decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere”, precizează judecătorii CCR.

CCR: ”Colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a membrilor completurilor”

Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ”care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege”.

”Dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora”

Curtea Constituțională a României

”În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor [art.29 alin.(1) teza întâi şi art.31 alin.(1) lit.c), respectiv art.52 alin.(1)], colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora. Decizia este definitivă şi general obligatorie”, se precizează în comunicatul transmis de Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale.