Curtea Constituţională A RESPINS sesizarea lui Nicușor Dan pe LEGEA privind unele măsuri de combatere a antisemitismului și xenofobiei

Curtea Constituţională discută joi sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan privind legea care completează Ordonanţa privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Șeful statului a transmis, în urmă cu o săptămână Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. El aratăcă legea a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, precizând că textul este prea vag și poate fi interpretat abuziv.

UPDATE, ora 14.20:

Curtea Constituţională anunţă într-un comunicat de presă că în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

CCR a constatat că sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002] şi ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

”În esenţă, raportat la criticile formulate de autorul obiecţiei, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, precizează CCR.

Curtea Constituţională mai menţionează că, pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realităţi sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violenţa sistemică, asasinatele politice şi antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului şi democraţia.

„Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, subliniază CCR.

Decizia Curţii Constituţionale ia act şi se încadrează în ansamblul principiilor şi valorilor democratice europene, fiind în consonanţă cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudenţă, se mai arată în comunicat.

„Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituţională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputaţi. Cu privire la această obiecţie, Curtea şi-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare şi publicare, pe fundamentul unui test de proporţionalitate între măsurile legislative propuse şi obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conştiinţă ori accesul la educaţie şi cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituţionale prevăzute în art.30 alin. (7). Decizia este definitivă şi general obligatorie”, menţionează CCR.

UPDATE, ora 12.45:

Judecătorii CCR au respins contestația lui Nicușor Dan. Este prima sa sesizare la CCR și prima sa înfrângere.

Sursele Gândul au transmis că votul a fost unanim, iar respingerea sesizării a fost în integralitate.

Președintele Nicușor Dan mai are, însă, un instrument la îndemână, acela al retrimiterii legii în Parlament pentru o nouă examinare. În caz contrar, șeful statului poate accepta decizia CCR și poate promulga legea.

Știrea inițială

Joi are loc prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători şi cu Simina Tănăsescu – fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis.

Legea a fost adoptată de Parlament pe 21 iunie și modifică Ordonanța de urgență din 2002 privind interzicerea organizațiilor fasciste, extinzând interdicțiile și la cele „legionare” și pedepsind cu închisoarea de la 3 la 10 ani înființarea unor astfel de organizații.

Noua legislație introduce pedepse severe pentru mai multe fapte: înființarea organizațiilor legionare: 3-10 ani închisoare, distribuirea de materiale fasciste/legionare: 1-5 ani închisoare, promovarea cultului liderilor organizațiilor interzise: 3 luni-3 ani închisoare, interzicerea denumirii străzilor cu numele acestor lideri.

Preşedintele României a vorbit și în conferinţa de presă de luni în legătură cu legea privind simbolurile legionare.

„Dacă ne uităm la conţinutul acestei legi, aşa cum probabil aţi citit sesizarea pe care am făcut-o Curţii Constituţionale, o să vedeţi că sunt nişte chestiuni extrem de neclare acolo, şi vă dau un exemplu. În oraşul Făgăraş există o mică asociaţie care se ocupă de promovarea Rezistenţei din Munţii Făgăraş, face expoziţii, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenţei din Munţii Făgăraş sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mişcarea legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Şi, dacă are caracter legionar, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş. Şi sunt multe astfel de neclarităţi care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuţie, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi eventual la abuzuri”, a explicat șeful statului.

Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale în 10 iulie o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

„Prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie”, informează preşedintele în sesizare.

Prima modificare importantă pe care o aduce Legea analizată este aceea că extinde sfera organizaţiilor interzise la cele cu caracter legionar, pe lângă organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, care erau interzise deja în mod expres prin art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002 (art. I pct. 5 din Lege).

„Iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea unei asemenea organizaţii cu caracter legionar constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, o pedeapsă relativ severă în sistemul sancţionator penal aflat în vigoare în România. Spre deosebire de celelalte organizaţii interzise (rasiste şi xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcţie de rasă sau naţionalitate, noţiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat defineşte numai noţiunea de Mişcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege , însă nu lămureşte care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizaţii) şi sintagma pe care o analizăm aici”, mai scrie în document.

El mai spune că absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii.

„Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, arată sesizarea.

Preşedintele semnalează şi lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.

„Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice modalitate, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi (art. I pct. 6 din Lege), ceea ce extinde incriminarea de la art. 4 alin. (21) din O.U.G. nr. 31/2002. Mai departe, noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care face parte din elementul constitutiv al infracţiunii reproduse anterior, are în vedere imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, documente, materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 3 din Lege). Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti).

Definiţia materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe din art. I pct. 3 al Legii este: b^1) prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se intelege imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, alte documente si materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, mai arată președintele.

„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a . Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii. Claritatea este necesară din moment ce art. 4 alin. (2^1) sancţionează penal distribuirea unor astfel de materiale: (2^1) Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi”, subliniază Nicușor Dan.

În document se mai arată că prevederile introduse prin Legea analizată ridică serioase probleme de constituţionalitate, din perspectiva lipsei acestora de claritate.

„În primul rând, Legea nu identifică autoritatea competentă să stabilească că o anumită organizaţie are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, astfel încât există riscul unor soluţii contradictorii pronunţate în practica administrativă şi judiciară. Altfel spus, este posibil ca una şi aceeaşi organizaţie să fie calificată de anumite instanţe sau organe administrative ca având un caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, pe când alte autorităţi judiciare sau administrative să aprecieze că organizaţia respectivă nu poate să fie încadrată în această categorie. Rezultă de aici un climat de insecuritate juridică, care poate conduce la pronunţarea unor hotărâri contradictorii, în care persoane care au făcut parte din organele de conducere ale aceleiaşi organizaţii să fie achitate, respectiv să fie condamnate la pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau la pedeapsa amenzii, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, proclamat de art. 1 alin. (3) din Constituţie”, afirmă preşedintele.

În urmă cu o săptămână, CCR a respins sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi, pe aceeaşi lege, precizând că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, iar legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Nicușor Dan contestă legea de promovare a ideilor legionare care se pedepsește cu închisoarea/ CCR o analizează pe 17 iulie

3 ani de închisoare dacă inciți la ură / George Simion CONTESTĂ legea