Curțile de Apel din mai multe orașe suspendă de miercuri toate ședințele de judecată, ca formă de PROTEST la măsurile impuse de Guvernul Bolojan

Judecătorii de la Curtea de Apel București, cea mai mare din țară, vor suspenda toate ședințele, ca formă de protest la măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan.

UPDATE:

Curțile de Apel Galați și Alba Iulia s-au alăturat protestelor inițiate de Curtea de Apel București.

„Astăzi, 26.08.2025, s-a desfășurat Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, în scopul exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.

Mai mult, Curtea de Apel Alba Iulia a menționat că „Începând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), luare măsură declarare indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere), suspendarea executării actelor administrative”.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Magistrații de la Curtea de Apel București s-au reunit marți într-o ședință și au decis ca, începând de miercuri, să suspende toate cauzele. Totuși, excepție fac cele legate de măsurile preventive. Judecătorii sunt nemulțumiți că Guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut modificări la legea pensionării magistraților fără ca ei să fie consultați.

„Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Bucureşti, convocată de preşedintele instanței pentru astăzi, 26 august 2025, orele 1100, în temeiul art. 7 alin. (1) lit. r) şi art. 14 alin. (1) din Hotărârea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătoreşti, precum și în acord cu dispozițiile art. 55 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea
judiciară;

În urma apelului, s-a constatat că, din totalul de 241 judecători, au fost prezenţi un număr de 228 judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (3) din Hotărârea nr. 3243/2022 a Consiliului Superior al Magistraturii. Din cele 228 voturi valabil exprimate, un număr de 224 voturi au fost pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abțineri.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenței justiției.

Având în vedere că acţiunile agresive susținute şi lipsite de fundament ale decidenților politici, la care asistăm, probează o nevoie fără precedent a acestora de aservire, prin disoluţie, a puterii judecătorești, este în mod ferm necesar ca, în exercitarea prerogativelor constituționale de putere în stat, să atragem atenţiaasupra riscului iminent de distrugere a statului de drept. Demersul nostru are ca premisă respectul față de cetățeni şi solidaritatea cu aceştia pentru ca dreptul de acces la justiție să nu devină o iluzie.

Având în vedere:

» lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a aşanumitelor,„reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenţilor de drept sau a tinerilor profesionişti – realităţi de natură să producă disfuncții în organizarea activității instanţelor, din cauza lipsei vădite a resurselor umane, agravată prin reluarea, anuală, a dezbaterilor privind statutului judecătorilor şi procurorilor, în condițiile creşterii volumului de activitate al instanțelor şi al unui grad de încărcătura al judecătorilor mult peste media europeană,

» punerea şi repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanţială a Legilor Justiţiei (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiţiei (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 şi, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea şi punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025,

» exigența minimală privind consolidarea şi previzibilitatea statutului judecătorilor, strict necesară păstrării stabilității sistemului judiciar, votată în adunările generale ale tuturor instanțelor de judecată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, instanțele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a Înaltei Curți de Casaţie din Justiție, prin care s-a cerut celorlalte puteri ale statului ,„să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 125 din Constituţia României, şi să îşi asume principiile stabilității şi previzibilității acestui statut”, solicitându-se, totodată, executivului şi legislativului„ ,să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală şi efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemuluijudiciar şi garanțiile de independență ale acestuia”,

» ultima modificare adusă Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu privire la condițiile de pensionare, care a avut loc la finalul anului 2023, prin Legea nr. 282/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 950/20.10.2023), după сe Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 467/2.08.2023, a declarat neconstituțională soluţia legislativă propusă într-o manieră similară celei din prezent, actualul proiect încălcând jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană nu a impus creşterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii njalonului 215 PNNR, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, forma de reglementare a acestora, cuprinsă în Legea nr. 282/2023, fiind agreată de experţii Comisiei Europene,

» încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenţei:

Curţii Constituționale, e.g., Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020: Pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii; principiul independenței justiţiei apără pensia de serviciu a magistraților, са parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curți Constituționale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenţei justiţiei; La acordarea beneficiului pensiei de serviciu, legiuitorul a avut în vedere importanta pentru societate a activității desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice; Spre deosebire de alte sisteme constituţionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 al Comisiei de la Veneţia), care sunt mai permisive în ceea ce priveşte compatibilitatea funcției de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituțional normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoţesc funcţia de judecător raţiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea între această funcţie şi orice alte funcții publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică); Nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraților reprezintă o compensație parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, precum şi a incompatibilităților stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilități li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Pe de altă parte, stabilirea nivelului pensiei ține seama de responsabilitățile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia; orice reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiției şi al statului de drept, cadrul constituțional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor;

Curții de Justiție a Uniunii Europene, e.g. cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C 224/01, C-762/23: Perceperea de către judecători a unei remunerații proporţionale cu importanţa funcţiilor pe care le exercită constituie o garanție esențială pentru independenţa judiciară care presupune ca statutul judecătorilor, inclusiv sistemul de pensii, să îi protejeze de orice presiuni externe care le pot influenţa deciziile; Pensiile ocupaţionale sunt un element al remuneraţiei, dând naştere la drepturi care trebuie protejate, inclusiv din punctul de vedere al drepturilor de proprietate; Orice modificare a regimului de pensionare al magistraților trebuie să respecte exigențele statului de drept şi să nu afecteze independenţa; Pensia de serviciu constituie un bonus de loialitate sub formă de recompensă, dar, mai presus de toate, are efectul de a compensa privările, restricţiile şi incompatibilitățile suferite pe parcursul exercitării profesiei, iar nerespectarea acestei jurisprudenţe constituie o încălcare gravă a dreptului Uniunii; Potrivit punctului 54 din Recomandarea Comitetului de Miniştri din anul 2010, „trebuie să existe garanții pentru […] plata unei pensii pentru limită de vârstă care ar trebui să fie [raportată] în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu”, iar din articolul 6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor reiese că acest statut trebuie să garanteze judecătorului ,, care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai
apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”;

Curţii Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko şi alţii v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat şi alţii v. Cehia: Neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-şi exercita funcțiile judiciare în mod independent şi imparţial, pentru a fi protejați de presiuni externe menite să le influențeze deciziile şi comportamentul.

Recomandarea Comitetului de Miniştri privind independența, eficienţa şi rolul judecătorilor şi Carta europeană privind statutul judecătorilor subliniază în mod clar
importanţa acestor factori; Dreptul de a primi o pensie pe viață într-un cuantum egal cu ultimul salariu şi ajustabil în funcţie de modificările salariului judecătorilor în funcţie a creat un interes proprietar care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr.1 la CEDO. Încetarea ulterioară a ajustării, în urma căreia judecătorul nu a mai putut solicita o pensie mai mare, în ciuda creşterii semnificative a salariului judecătorilor curții supreme în funcţie, constituie o modificare legislativă care a redus în mod clar sfera inițială a dreptului la pensie, trebuind considerată o ingerință în dreptul de a se bucura în mod paşnic de bunurile sale; Nivelul remunerației judecătorilor trebuia stabilit astfel încât să îi protejeze de presiunile menite să le influențeze deciziile şi, în general, comportamentul, iar neasigurarea plății beneficiilor judiciare la care aveau dreptul judecătorii în temeiul legii constituia o circumstanţă susceptibilă să împiedice exercitarea funcţiilor judiciare cu dedicarea necesară,

» impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneţia, potrivit căruia este
esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniştii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea normelor legale, precum şi în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație; acestea sunt complementare şi nicio putere nu este„supremă” şi nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcția constituțională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească şi să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcţții; analizele şi criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc;

deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecțiile de bază ale independenței judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate,

» impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraţilor, format sau alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraților – demascată şi condamnată de preşedinții curților de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din România care au accentuat faptul că o astfel de modalitate nu poate sta la baza niciunei reforme ce vizează în mod direct independenţa şi funcţionarea justiției, asemenea atacuri grave neafectând doar statul
de drept, ci şi drepturile şi libertățile cetățenilor care pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă, atribut ce nu constituie un privilegiu al judecătorului, ci o garanție a dreptului la un proces echitabil,

» prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eşecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiţia, potrivit Constituţiei, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste acţiuni ale executivului şi legislativului să inducă cetățenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se comportă autocratic, putând, în pofida oricăror valori ale statului de drept, să impună modificări în forţă, fără niciun fel de consultări, cu desconsiderarea independenţei justiţiei, marcând începutul sfârşitului statului de drept în România,

,,omisiunea” de a se menţiona, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care doar 5.600 sunt magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%,> evidenţierea clară, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că, doarprintr-o gravă deformare a realității, statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar
democraţieеi»,

» avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice şi mediatice la adresa magistraților, modificări legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut şi, implicit, un pericol real pentru statul de drept,

HOTĂRĂŞTE:

Art. 1. Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.

Art. 2. Solicită ferm reprezentanților puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul
de drept, drepturile şi libertăţile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă.

Art. 3. Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepția celor în care se exercită funcţia de dispoziție 5 asupra drepturilor şi libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziția asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), luare măsură declarare indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere), suspendarea executării actelor administrative.

Art. 4. Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuții legale şi regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate în art. 3).”

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Curtea de Apel București respinge prelungirea măsurilor asigurătorii instituite de DIICOT împotriva Nordis 
• Vlad Voiculescu pierde procesul cu PSD -“Miliardul de euro cheltuit pe vaccinuri”. Social democrații scapă de plata daunelor și de ștergerea postărilor