În ultima perioadă au apărut tot mai multe informații despre peștele-iepure semnalat pe plajele din Grecia. Puțini știu însă că numele științific al speciei ascunde un detaliu neobișnuit. Unul dintre cuvintele din denumirea latină a peștelui, care a provocat îngrijorări în rândul autorităților și pescarilor, are legătură cu una dintre cele mai cunoscute caracteristici ale speciei.
Denumirea populară de „pește-iepure” provine de la forma capului și de la cei patru dinți mari, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Denumirea științifică, Lagocephalus sceleratus, face trimitere atât la aspectul peștelui, cât și la caracteristicile sale toxice.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2Fpestele-iepure-1.webp)
Prima parte a numelui, „Lagocephalus”, provine din greaca veche, din cuvintele lagos (iepure) și kephalē (cap), cu sensul de „cap de iepure”. Numele face referire la forma botului, considerată asemănătoare cu cea a unui iepure.
Potrivit Codului Internațional de Nomenclatură Zoologică (ICZN), denumirea unei specii are două componente: numele genului și epitetul specific. În cazul de față, Lagocephalus reprezintă genul, iar sceleratus epitetul specific.
Potrivit ICZN, cercetătorii aleg denumirile speciilor în funcție de mai multe criterii. Numele poate descrie aspectul unei specii, locul în care a fost descoperit, comportamentul sau ecologia acesteia ori pentru a onora o persoană. O denumire poate conține inclusiv referințe culturale sau nume inspirate din personaje celebre, cu condiția ca acestea să respecte regulile nomenclaturii și să fie unice.
În final, pentru ca numele să devină oficial, cercetătorul trebuie să publice descrierea speciei într-o lucrare științifică, să explice prin ce se deosebește aceasta de alte specii și să asocieze numele unui specimen-tip. În cazul în care aceeași specie primește două denumiri diferite, se aplică regula priorității, iar de regulă rămâne valabil primul nume publicat corect.