Decizie istorică în procesul intentat de Institutul „Elie Wiesel”. Numele străzii Mircea Vulcănescu rămâne neschimbat

Consiliul General și Primăria Municipiului București nu vor fi obligate să modifice denumirea străzii Mircea Vulcănescu din Sectorul 1. Curtea de Apel București a respins joi, 2 iulie 2026, definitiv, acțiunea inițiată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. 

Concret, instanța a admis recursul formulat de Consiliul General și Primarul General, după ce, în octombrie 2024, Tribunalul București a dispus că numele străzii trebuie schimbat. Instanța de fond susținea că Mircea Vulcănescu a fost condamnat pentru crime de război și a fost implicat direct în „finanțarea armatei germane”, în Al Doilea Război Mondial.

În egală măsură, Curtea de Apel a dispus și sesizarea Curții Constituționale (CCR) cu soluţionarea excepţiei de neconstituționalitate a două articole din OUG nr. 31/2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 241/2025.  Cele două articole vizează interdicția legală privind atribuirea de denumiri publice (străzi, piețe, parcuri) persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra păcii și omenirii.

FLASH NEWS Marea Britanie avertizează Rusia: „Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”. SUA avertizează asupra unui posibil atac rusesc asupra Poloniei

09:48

REACȚIE Petrișor Peiu explică în 12 puncte Scandalul Pfizer: „Istoria completă a celei mai clare dovezi de iresponsabilitate din partea guvernului României”

09:40

4 intervenții în sprijinul primăriei, inclusiv Fundația Ion Gavrilă Ogoranu

Ana Corina Secrieru, avocatul angajat de moștenitorii lui Mircea Vulcănescu, care au formulat cerere de intervenție în a doua etapă a procesului, a apreciat demersul primarului general al Bucureștiului de la momentul respectiv, Nicușor Dan, în contestarea hotărârii instanței de fond, scrie Libertatea. 

De notat că au depus cereri de intervenție doi moștenitori ai lui Mircea Vulcănescu – Charles Andre de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu. Respectiv un fost președinte al Ligii Studenților din Iași, Silvian Emanuel Man, implicat activ în ultimii ani în activități de susținere a memoriei unor persoane publice românești acuzate că au avut legături cu Mișcarea Legionară. 

Un alt intervenient în cauză a fost fundația care poartă numele lui Ion Gavrilă Ogoranu, fost membru al organizației paramilitare de extremă dreapta Garda de Fier. Fundația organizează periodic evenimente comemorative, cum ar fi „Zilele Rezistenței” la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Mănăstirea se află în proximitatea zonei în care  au activat, în perioada 1948 – 1955. partizanii din „Grupul Carpatin Făgărășan”, condus de Ogoranu. În final, Curtea de Apel București a respins cele 4 cereri de intervenție, dar a casat soluția primei instanței și a respins „al doilea capăt de cerere ca neîntemeiat”, respectiv cel prin care s-a cerut schimbarea denumirii străzii.

„Elie Wiesel” a cerut și demolarea bustului din Parcul Sfântul Ștefan

Institutul „Elie Wiesel” a mai cerut și obligarea autorităților locale să demoleze bustul lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, din Sectorul 2. Solicitarea a fost respinsă încă de la fond. Instanța a motivat că bustul nu se află în în proprietatea Municipiului Bucureşti şi nici în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ci în domeniul public al Sectorului 2, așadar în administrarea ADP Sector 2.

Bustul lui Mircea Vulcănescu din sectorul 2. Sursa foto: Facebook Alexandru Muraru

Strada Mircea Vulcănescu a primit această nume în anul 1993, printr-o dispoziție emisă de primarul general din perioada respectivă.

„Mircea Vulcănescu este vinovat de crime de război și conform dispozițiilor OUG nr. 31/2002 este interzisă promovarea în spațiul public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.  Este de asemenea interzisă în mod expres ridicarea sau menținerea în spațiul public al unor statui a acestor persoane precum și denumirea unor străzi cu nume de persoane vinovate de astfel de crime”, susțin reprezentanții „Elie Wiesel”.

Un proces extrem de controversat

Demersul juridic a fost inițiat în 2022, când un grup de consilieri din cadrul Consiliului General, la cererea Institutului „Elie Wiesel”, a inițiat un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii străzii. Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti din cadrul Instituţiei Prefectului a dat aviz nefavorabil. Aceasta a motivat că Mircea Vulcănescu nu se încadrează în definiţia persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, astfel cum se prevede în Ordonanța nr. 21/2002. Având la bază acest aviz nefavorabil, Consiliul General nu a aprobat proiectul de hotărâre. Ulterior, Institutul s-a adresat justiției.

Mircea Vulcănescu a făcut parte din Guvernul Ion Antonescu, ca subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe, în perioada ianuarie 1941 – august 1944. A fost un cunoscut filolog, filosof, publicist, sociolog și economist român, mort în închisoarea comunistă de la Aiud și îngropat într-o groapă comună, alături de alți condamnați politic de după instaurarea regimului sovietic.