„S-au recuperat vestigii cu o vechime de peste 3.000 de ani”. Descoperirea ISTORICĂ făcută de arheologi, printre casele localnicilor din Covasna

Pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe, din juețul Covasna, au fost descoperite vestigii arheologice care „atestă locuiri umane datate încă din cele mai vechi timpuri”. Au fost descoperite importante materiale arheologice preistorice care datează din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și perioada medievală, conform Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Descoperirea istorică făcută în Covasna: „Are o vechime de 3.000 de ani” / Sursa foto: Facebook Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

Cele mai vechi descoperiri datează din neolitic

Pe suprafața sitului „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș” s-au efectuat de-a lungul timpului mai multe cercetări arheologice, atât săpături preventive cât și studii de diagnostic intruziv.

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

TAXE Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi

10:05

Situl „Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe – Arcuș”, prescurtat Hosszú, a fost descoperit în anul 1996 în urma unei periegheze efectuate de dr. Valerii Kavruk în anul 1996.

„Cercetări arheologice preventive de mare amploare au fost efectuate în situl respectiv în anii 2019-2020. În urma acestor săpături s-au cercetat 947 complexe arheologice și o suprafață de cca. 10 ha. Din numărul total al complexelor descoperite 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gáva-Holihrady (datată între 1200-850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, șase morminte (de incinerație și de inhumație) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bonzului, 4 morminte cu depuneri de cai (câte 2 cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă.

În prezent, apreciem că situl acoperă o suprafață foarte mare de cca. 50 ha, cuprinsă între râul Olt, pârâul Arcuș și prima terasă de la marginea dealurilor Arcușului. Cele mai vechi descoperiri datează din neolitic (Cultura Criș, mil. VI a. Chr), epoca bronzului (mil II a. Chr) și din perioada culturii Gava (finalul epocii bronzului – începutul epocii fierului)”, spune dr. Dan-Lucian Buzea.

Descoperirea istorică făcută în Covasna: „Are o vechime de 3.000 de ani” / Sursa foto: Facebook Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

„Proprietarii de terenuri au construit case fără să pună în practică proiecte de cercetare arheologică preventivă”

În scopul implementării acestui proiect de cercetare arheologică preventivă s-a format o echipă coordonată de drd. Puskás József (responsabil științific proiect) și compusă din membrii: dr. Dan Ștefan, dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți.

„Scopul cercetării arheologice preventive este acela de a înregistra şi a interpreta stratigrafia dezvelită de săpătura arheologică, de a cerceta şi de a documenta științific toate complexele arheologice din perimetrul afectat de proiectul de construcție case de locuit.

Cercetările arheologice au urmărit identificarea și documentarea unei locuințe de suprafață (formă rectangulară de 8×4 m) în care a fost descoperită și o vatră de foc cu diametrul de 1 m, o groapă circulară de mari dimensiuni (4,5 m în diametru) săpată în mai multe trepte, precum și mai multe gropi de stâlpi.

În locuință au fost descoperite fragmente de vase întregibile, de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră și oase de animale. Pe baza materialului arheologic, reprezentat mai ales din ceramică, aceasta aparține perioadei bronzului târziu, cultura Gáva, datată cronologic între 1200-850 î. Chr.

Dintre piesele deosebite descoperite cu ocazia acestei săpături arheologice, remarcăm o figurină avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars și un fragment dintr-un obiect monumental realizată tot din lut ars, de formă trunchipiramidală, decorat pe o suprafață cu mai multe cercuri concentrice (două așezate simetric în partea superioară și 3 în partea inferioară), păstrat aproape integral.

Până în anul 2023, în această zonă a municipiului Sfântu Gheorghe s-au construit foarte multe locuințe care au afectat parțial acest sit. Datorită faptului că suprafața în plan a sitului nu era reglementată juridic, proprietarii de terenuri au construit case fără să pună în practică proiecte de cercetare arheologică preventivă.

În prezent, asupra zonei este instituit un regim de protecție, situl fiind delimitat și inclus în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2023, orice fel de intervenție în sol și subsol necesită cercetări arheologice preventive.

Toate proiectele de investiții care vor avea loc în această parte a orașului vor fi precedate de proiecte de cercetare arheologică (diagnostic arheologic, supraveghere argheologică sau cercetare arheologică păreventivă), inclusiv viitorul proiect de construire a Patinoarului de la Sfântu Gheorghe se va face după ce suprafața de 15.000 mp va fi eliberată din punct de vedere arheologic”, transmite echipa MNCR.