Dezvăluiri din ultimele zile de viață ale lui Ceaușescu. Ce avea dictatorul în buzunarul hainei înainte să fie executat

Dezvăluiri din ultimele zile de viață ale lui Ceaușescu. Ce avea dictatorul în buzunarul hainei înainte să fie executat
Publicat: 23/12/2021, 10:06
Actualizat: 23/12/2021, 12:08

În rechizitoriul din dosarul Revoluţiei, în care Ion Iliescu și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanităţii, apar mărturiile mai multor ofiţeri din Garnizoana Târgovişte, unde a fost judecat şi executat fostul dictator Nicolae Ceaușescu. Dosarul este acum la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care trebuie să excludă mai multe acte și zeci de declarații date de revoluționari, dar și relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989.

Una dintre mărturiile din dosar este cea a lui Ion Mareş, care în decembrie 1989 era maior la UM 01378 Târgovişte. În 2017, când a fost audiat la Secția Parchetelor Militare, acesta declara că imediat după ce soții Ceaușescu au fugit cu un elicopter, de pe acoperișul Comitetului Central, a primit ordin „pe linia capacităţii de luptă, de apărare antiaeriană a teritoriului, să combatem toate ţintele care evoluează în spaţiul aerian”.

”M-am deplasat apoi din punctul de comandă către biroul domnului col. Kemenici Andrei, comandantul UM 01417 şi în acelaşi timp comandantul Garnizoanei Târgovişte. Acesta mi-a spus că are informaţii că Nicolae şi Elena Ceauşescu ar fi fost văzuţi şi alergaţi de populaţie prin Târgovişte, aceştia fiind într-o maşină de miliţie şi că momentan s-ar ascunde în zona Mănăstirii Dealu. S-a hotărât trimiterea unui pluton în zonă pentru a-i căuta, iar eu am propus ca în componenţa plutonului respectiv să intre şi militarii de la compania de securitate.”

Declarația lui Ion Mareș, din rechizitoriul dosarului Revoluției

Având aceste informații, Ion Mareș a mers la sediul Inspectoratului Judeţean al Miliţiei şi Securităţii, aflat la 50 de metri de unitatea la care activa.

Am observat că pe toată peluza din faţa clădirii erau multe dosare rupte şi tablouri cu Ceauşescu sparte. Se aflau în zonă cam 100 de revoluţionari, în faţa fiecărei intrări. Am trecut printre manifestanţi, nu fără incidente, aceştia dorind să ne linşeze, dar am fost salvaţi de cadrele militare din 378 interior, subordonaţii mei”, le-a spus Ion Mareș anchetatorilor din dosarul Revoluției.

„I-au găsit o agendă și stilouri”

Odată ajuns în biroul comandantului miliției, Mareș a văzut că lui Nicolae Ceauşescu i se făcea o percheziţie  corporală de către colonelul Colţ, care i-a găsit în buzunarul interior al haine o agendă şi nişte stilouri.

Nu cunosc ce s-a întâmplat cu aceste obiecte întrucât m-am retras să raportez domnului Kemenici”, precizează Mareș în declarație.

”Ulterior, când am ajuns în cazarmă, am aflat că dl. col. Kemenici se deplasase personal cu un autocamion cu soldaţi şi un Aro în faţa inspectoratului, pentru a-i prelua pe Ceauşeşti, dar eu nu am ştiut acest lucru. Am mers la biroul unde erau ţinuţi soţii Ceauşescu, am pătruns în încăpere cu gândul de a nu-mi spune numele şi m-am adresat lui Nicolae Ceauşescu, spunându-i că sunt trimis pentru a-i asigura protecţie faţă de revoluţionari. 

Declarația lui Ion Mareș, din rechizitoriul dosarului Revoluției

Colonelul Mareș a menționat și că generalul Victor Atanasie Stănculescu i-a spus că răspunde „cu capul de viaţa celor doi”, ulterior trimițând mai multe TAB-uri.

„Au venit mai multe tancuri de la Regimentul 1 Tancuri şi forţe terestre de la Câmpulung Muşcel şi Ploieşti. Am cerut să se spună la televiziune că cei doi au fost reţinuţi de armată şi se află sub pază undeva lângă Târgovişte”, potrivit mărturiei lui Ion Mareș.

Execuția cuplului Ceaușescu

Pe 22 decembrie 1989,  în jurul orei 19.00, soții Ceauşescu au fost duși în incinta UM 01417 Târgovişte, unde au rămas arestați  până pe 25 decembrie, când, în urma unui proces rapid, la fața locului, au fost condamnați și executaţi.

La 32 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, procesul evenimentelor rămâne una dintre restanțele sistemului de justiție din România. În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv, să retrimită dosarul Revoluției la Parchetul General, pentru a reface actul de acuzare, după ce anchetatorii exclud mai multe probe.

Procurorii trebuie să excludă din dosar actele intitulate ”declaraţii”, ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989. De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Dosarul Revoluţiei a fost trimis la ICCJ de procurorii militari în aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procurorii îi acuză pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Potrivit rechizitoriului, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă activitate de inducere în eroare, prin diversiuni şi dezinformări. Prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice și ordine militare contradictorii, care au dus la moartea a 862 de revoluționari și rănirea altor 2.150, dar și la arestarea a sute de persoane.

Ancheta procurorilor militari a mai stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu, printr-un proces penal simulat.


Citește și:

EXCLUSIV VIDEO | Povestea cutremurătoare a singurului ”terorist” arătat la televizor în decembrie 1989. Cum a ajuns un campion mondial de handbal desfigurat, scuipat și sechestrat: ”Nu m-am recunoscut, întreaga față era neagră”

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase