Dieta lui Vlad Țepeș | Ce alimente consuma așa-zisul „Dracula” în anul 1450

Există un mit despre Vlad Țepeș care era dornic să bea sânge, un mit care alimentează ideea de vampirism, de unde și porecla de „Dracula”.

O altă legendă spunea ca Vlad Țepeș obișnuia să mânânce langă cadavrele luptătorilor învinși în lupte și chiar înmuia bucăți de pâine în sângele lor pe care apoi le înghițea. Însă, avea și un aliment preferat…

Usturoiul, alimentul preferat al lui Vlad Țepeș

Potrivit site-ului moldova-tourism.md, ingredientul preferat al lui Vlad Țepeș era usturoiul, plantă medicinală, aliment și condiment.

Acest aliment este o sursă bună de magneziu, vitamina B6, C și B1, fiind bogat în fosfor, seleniu, calciu, potasiu și fier. Mai mult, reduce riscul apariției bolilor de inimă. Astfel, conform unor studii de specialitate, o dietă bogată în usturoi scade tensiunea arterială, subțiază sângele, scade nivelul colesterolului rău și îl crește pe cel al colesterolului bun.

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

CONTROVERSĂ Alertă cu dronă în Țările Baltice pentru a treia zi consecutivă. Avioanele NATO s-au ridicat de la sol

23:10

E adevărat că și ustură, iar acest fapt se datorează unor compuși bogați în sulf, care au rolul de a relaxa vasele de sânge și de a îmbunătăți circulația.

Usturoiul are și proprietatea de antioxidant natural, astfel că ajută organismul în lupta împotriva radicalilor liberi. Vitamina C, seleniumul și manganul sunt antioxidanți foarte puternici care protejează inima.

Dar el poate fi folosit și că antiinflamator, așa că ar fi indicat să mâncați usturoi când sunteți răciți sau aveți gripă ori când aveți un atac de astm.

Usturoiul poate distruge unele bacterii care sunt rezistente la medicamente și ferește organismul de infecții. Oamenii de știință susțin că are și adevărate proprietăți de antibiotic, care sunt date de conținutul de allicin, un compus care se găsește în usturoiul crud. El se produce numai în momentul în care cățelul de usturoi este tăiat sau zdrobit.

La începutul secolului al XVII-lea, în regiunile românești mâncarea consta din cereale (grâu, mei, orz, foarte puțină linte sau secară, dar și porumb, începând cu secolul al XVIII-lea), carne (bovine, oi, porci, dar rareori păsări), legume și miere (zahărul nefiind utilizat pe scară largă).