Dosarul „Hells Angels”: Neozeelandezii Michael Murray și Patrick Johnson vor în libertate, după ce s-au opus extrădării în SUA

Dosarul „Hells Angels”: Neozeelandezii Michael Murray și Patrick Johnson vor în libertate, după ce s-au opus extrădării în SUA
Publicat: 01/09/2021, 11:35

Neozeelandezii implicați în operațiunea de trafic de cocaină și metamfetamină pusă la cale de gruparea Hells Angels vor să fie eliberați din arest preventiv și s-au opus până acum, cu succes, procedurii de extrădare în SUA. Michael Matthews Murray și Marc Patrick Johnson au cerut, săptămâna acesta, înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă: arestul la un domiciliu ales sau controlul judiciar. Cei doi au de partea lor o decizie a CEDO care blochează extrădarea și au sesizat și Curtea Constituțională a României (CCR).

Predarea lui Michael Matthews Murray și a lui Marc Patrick Johnson către SUA – după ce aceștia au fost prinși la București în timp ce negociau plata unei importante cantități de droguri de la gruparea Hells Angels cu destinația Noua Zeelandă – se află într-un impas la începutul acestui an. De atunci, cei doi se află în arest preventiv în România și formulează cereri peste cereri de înlocuire a măsurii.

O astfel de solicitare făcută de Michael Matthews Murray a fost luată în discuție de Curtea de Apel București (CAB), luni, 30 august. Instanța de fond i-a respins cererea, însă neozeelandezul își va juca ultima „carte” la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

„Respinge ca nefondată cererea persoanei extrădabile Murray Michael Matthews privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării în vederea predării, cu măsura arestului la domiciliu ori a controlului judiciar. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31.08.2021”, se arată în minuta CAB.

O solicitare similară făcută de Marc Patrick Johnson urmează să fie dezbătută joi, 2 septembrie, la CAB.

De ce nu au fost extrădați în SUA cei doi neozeelandezi

Cei doi neozeelandezi sunt judecați la secret, însă din informațiile de pe portalul instanțelor de judecată reiese că – la aproape un an de la destructurarea grupării și reținerea lor de către procurorii DIICOT – avocații angajați de Murray și Johnson cer judecătorilor să constate încetarea de drept a mandatelor de arestare provizorii emise pe numele lor.

Potrivit legislației în materia extrădării, procedura arestării și predării unei persoane către stat solicitant trebuie să se desfășoare de urgență. Cu toate acestea, cei doi au fost arestați pe data de 19 noiembrie 2020 și urmau să fie predați către SUA abia peste jumătate de an, pe 12 mai 2021.

Acest lucru le-a dat răgaz avocaților să se adreseze în regim de urgență Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde Murray a obținut câștig de cauză. Cu câteva zile înainte de predare, CEDO a decis ca neozeelandezul „să nu fie îndepărtat de pe teritoriul României”, iar pe data de 7 mai 2021 CAB a constatat „ivită o împiedicare la predarea” lui către autoritățile judiciare SUA. Mai mult, decizia CEDO este fructificată și de apărarea lui Marc Patrick Johnson.

Procedura fiind secretă, nu este foarte clar ce „portiță” legislativă a blocat înfăptuirea predării, însă ea poate fi dedusă din demersurile juridice făcute de avocații lui Murray.

Durata excesiv de lungă a procedurilor

Pe data de 14 iulie 2021 apărătorii lui Murray au ridicat o excepție de neconstituționalitate împotriva legislației românești în materia extrădării, iar judecătorii au sesizat Curtea Constituțională.

Mai exact, avocații cer instanței de control constituțional să se pronunțe cu privire la neconstituţionalitatea dispozițiilor art.52 alin.3, art.57 alin.5 şi 6 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Iată ce spune legea criticată de avocații lui Michael Matthews Murray:

  • 52: În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.
  • 57: Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.

Cu alte cuvinte, avocații susțin că dacă cei doi nu au putut fi predați de urgență către autoritățile din SUA la sfârșitul anului trecut, atunci ei trebuie puși în libertate. Judecătorii CCR urmează să se pronunțe în acest caz.

Identitatea lui Murray, sub semnul întrebării

O altă chestiune care ar putea pune sub semnul întrebării extrădarea – strict în cazul lui Murray – este identitatea acestuia.

Pe portalul instanțelor de judecată acesta figurează ca „Murray Michael Matthews” și așa este afișat și pe listele de judecată. Problema este că el este legitimat cu pașaportul nr. NZL LT (…) emis la data de 03.03.2020 pe numele Murray John Matthews, cetățean al Noii Zeelande, născut la data de 13.10.1989.

Potrivit legislației române în materia extrădării, documentele statului solicitant cu privire la persoana a cărei predare se cere trebuie să conțină „ o copie a dispozițiilor legale aplicabile sau, dacă aceasta nu este cu putință, o declarație asupra dreptului aplicabil, precum și semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile și orice alte informații de natură să determine identitatea și naționalitatea acesteia” (art. 36 lit. C din Legea 302/2004).

portal.just.ro

Pentru ce infracțiuni este solicitat Murray în SUA

În privința lui Murray, mandatul de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) emis la data de 04.11.2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al SUA pentru Districtul de Est al Statului Texas arată că acesta este solicitat pentru săvârșirea infracțiunilor de:

  • „conspirație de asociere a unei organizații în cadrul căreia să efectueze şi să participe în mod direct sau indirect la administrarea organizației prin activități de racket, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1962(d),
  • conspirație să importe şi să exporte cocaină și să producă şi să distribuie cinci kilograme sau mai mult de cocaină cu intenția, cu bună știință şi cu credința că această cocaină va fi importată în mod ilegal în Statele Unite, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 21 din Codul Statelor Unite, secțiunile 959 și 963,
  • conspirație la spălare de bani, respectiv să transporte, să transmită şi să transfere, tentativă să transporte, să transmită și să transfere un instrument monetar sau fonduri dintr-un loc în afara Statelor Unite către un loc sau printr-un loc aflat în Statele Unite, cu intenția de a promova executarea unor activități ilegale, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1956 (a)(2)(A), toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956 (h).”

Marc Patrick Johnson, chimistul traficanților de cocaină

Al doilea neozeelandez pe numele căruia SUA a formulat cerere de extrădare pentru rolul său în cadrul rețelei internaționale de trafic de droguri coordonate de Hells Angels este Marc Patrick Johnson.

Presa neozeelandeză scrie despre acesta că este licențiat în chimie, iar în urmă cu 20 de ani a fost primul producător de metamfetamină din această țară. Marc Patrick Johnson a și lucrat ca tehnician de laborator înainte să își folosească experiența în slujba traficanților de droguri.

Pe data de 18 noiembrie 2020, DIICOT împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat un număr de 8 percheziții domiciliare, pe raza județului Ilfov și a municipiului București, fiind vizată o grupare internațională de traficanți de droguri.

Cum a fost destructurată rețeaua de traficanți

În grupare erau implicați liderul clubului de motocicliști „Hells Angels Bucharest”, Marius Lazăr, precum și neozeelandezii Michael Matthews Murray și Marc Patrick Johnson. Infracțiunile reținute în sarcina lor sunt trafic transfrontalier de droguri de mare risc, spălare de bani şi instigare la omor calificat.

Potrivit DIICOT, grupul infracțional ar fi responsabil de obţinerea unor cantităţi însemnate de cocaină și metamfetamină în Statele Unite ale Americii şi în alte state şi distribuirea acestor droguri în cadrul Uniunii Europene şi în Noua Zeelandă.

„La data de 18.11.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat 3 acțiuni de prindere în flagrant după cum urmează:

  • surprinderea a doi cetățeni neozeelandezi, imediat după ce negociaseră plata unei cantități de cocaină, ce urma să fie transmisă în Noua-Zeelandă;
  • surprinderea, într-un depozit, al unui membru al grupării după ce acesta negociase preluarea unei cantități de cocaină, având ca destinație România;
  • surprinderea, într-o locație utilizată ca loc de întâlnire al membrilor grupării, a liderului acesteia din România, având asupra sa suma 50.000 euro, în numerar şi actele de proprietate a doua imobile , reprezentând o parte din plata cantităţii de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România”, se arată în comunicatul DIICOT.
Ionut Muresan
Ionuț Mureșan este reporter pe domeniul Justiție-Afaceri Interne din 2006 și a lucrat de atunci pentru publicațiile NewsIn, Gardianul, Puterea, Mediafax, Evenimentul zilei și Adevărul. În 2007 a absolvit Facultatea de Filosofie și Jurnalism.citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase