Economistul Cristian SOCOL explică măsurile luate de guvern / „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

Deși sunt multe voci care au dezaprobat noile măsuri luate de Guvernul României, există și câteva care sar în apărarea lor. Una dintre ele este a economistului Cristian Socol care a explicat pe pagina sa de Facebook mecanismul care a condus către ordonanța de sfârșit de an. Economistul susține că aceste politici nu sunt deloc unele lipsite de consecvență, dimpotrivă.

Economistul Cristian Socol reușește să traducă, prin intermediul paginii sale de Facebook, noile măsuri impuse de guvern prin intermediul noii Ordonanțe Trenuleț. Acesta demonstrează că deciziile nu sunt deloc unele luate la întâmplare.

AFACERI Soția lui Gheorghe Falcă, asociată cu „Regele eolienelor” într-un business de miliarde

13:55

REACȚIE Bolojan se încruntă la Rusia după incidentul cu drona: „Cer ferm Rusiei să înceteze astfel de acțiuni”

13:49

Despre o legendă care circulă în aceste zile… ”Nu există consecvență. S-a promis ceva în declarațiile publice și s-a făcut altceva” ”Ciolacu, PSD, PNL, UDMR au mințit”. Este oare așa?

Știm cu toții că deciziile macroeconomice se iau pe baza unor date și a unor estimări. Mai știm că programele pentru alegerile locale/ europarlamentare au fost finalizate în martie – aprilie 2024 iar pentru alegerile prezidentiale /parlamentare în lunle august- septembrie.

Situația macroeconomică era stabilă, chiar dacă unii indicatori de avertizare timpurie arătau un val de contagiune negativă dinspre țările dezvoltate europene, cu care avem 70% din exporturi si importuri. Hm, cine crede că vreo țară din UE trăiește economic izolat de ceea ce se întâmplă în celelalte țări, ori nu știe carte ori este ticălos.

Și mai știm că în marea majoritate a cazurilor, crizele economice încep în țările dezvoltate ale lumii și prin efectele de contagiune, cauzalitate cumulativă și efectul de turmă ajung să lovească – mai dur – țările în dezvoltare. Având un risc mai ridicat, acestea din urmă sunt mai expuse.

Cristian Socol explică, detaliat, ce evenimente, la nivel european, au condus către acest pachet de măsuri.

Ce s-a întâmplat între timp? De ce nu mai corespund măsurile? Argumente. Pentru că ipotezele s-au schimbat rapid, brusc și consistent. Au apărut turbulențe peste cele normale.

1. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene apărută în 15 nov 2024 – cu o săptămână și ceva înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale indica o deteriorare consistentă a principalilor indicatori macroeconomici în 14 țări din UE față de prognoza de primăvară.

2. La începutul lui decembrie, Comisia Națională de Prognoză a publicat estimările pentru România anii 2024, 2025 și următorii ani, arătând un efect de decelerare economică.

3. Moody s a retrograt ratingul Franței în 14 decembrie iar 4 zile mai târziu agenția de rating Fitch a redus perspectiva economiei României de la stabil la negativ, în mare măsură din cauza contagiunii maximei incertitudini politice în domeniile economic și social. Erau semnale serioase, testele de fiscal / economic stress începeau să arate urât. Nu se mai putea astepta să acționeze stabilizatorii automați.

Economistul expune motivele pentru care aceste măsuri trebuia să fie instituite urgent.

Bun, dar de ce trebuiau luate măsuri urgente? Argumente. 1. În timpuri de maximă incertitudine, de volatilitate majoră, în timpuri de criză – timpul se comprimă. Timpul economic se comprimă. În cazul inacțiunii, prima de risc în țările în dezvoltare – este și cazul României – crește exponential, efectul de bulgăre de zăpadă acționează cu viteză iar situația se deteriorează rapid.

2. Dobânzile la împrumuturile României crescuseră rapid, Comisia Europeană, FMI, agentiile de rating, investitorii – au început să manifeste îngrijorare și panică față de atacul hybrid consistent asupra României și efectele acestuia.

3. Un calcul simplu privind lag-ul de manifestare al contagiunii negative din Vestul Europei spre noi + lagul decizional și de implementare intern al măsurilor indicau lunile februarie – martie ale anului 2025 drept apogeu al crizei economice. Nu mai exista prea mult timp de reflecție, dezbateri, consultări, analize. Repet, în astfel de momente dacă îți tremură genunchii mai bine pleci, nu ai ce căuta într-o funcție de decizie.

Socol scoate în evidență, ca una dintre cauze, situația  firmelor care nu-și achită taxele corect, așa cum și premierul Marcel Ciolacu a amintit înaintea ședinței de guvern de luni.

Dar economia românească nu funcționează pe pilot automat? Este mediul de afaceri atât de puternic, este economia reală atât de puternică încât să funcționeze eficient, decuplat de decizia guvernamentală și politică? Funcționează pe dracu. În astfel de momente, fiecare se retrage în propria carapace, fiecare încearcă să facă surfing pe valul crizei și aproape toată lumea cere măsuri și sprijin de la Guvern.

Cel mai mult, culmea, chiar cei care nu plătesc nici măcar impozitele și taxele – mici, așa cum sunt ele, în afară de cele pe muncitorii cu venituri mici și cu copii – și care consideră că o țară cu venituri tip paradis fiscal ”trebuie” să le ofere servicii publice ca-n Vest. Revin. Proiecte de investiții puse pe hold, mai degrabă economisire decât consum, prudență maximă (un comportament corect, de altfel, în aceste timpuri).

Avea România alternativă? Nu. Inacțiunea în a forma Guvernul rapid însemna un cost de 1 miliard lei pe zi pierderi. Efectul de domino s-ar fi manifestat rapid. Doar un exemplu – o creștere cu 2 pp a dobânzilor la împrumuturile în lei și valută – mergând pe ipoteza constanței necesarului brut de finantare – ar fi însemnat un cost de 5 miliard lei (1 miliard euro) pe dobânzi mai mari plătite creditorilor. Bani care ar fi plecat din buget.

Economistul recunoaște că s-au făcut și greșeli și promite să vorbească despre acestea anul viitor, în timp ce va analiza pachetul de măsuri propus de guvern.

CITEȘTE ȘI:

Cum a preluat Coaliția PSD-PNL guvernarea și ce lasă în urmă? Economist: Banii s-au mișcat. Sănătatea financiară a crescut în economie

Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină dobânda-cheie, în ultima ședință din actualul mandat. Estimările băncii centrale privind inflația