Pe piața combustibililor din România s-a permanentizat un angrenaj evazionist care face ca statul român să piardă sume de-a dreptul uriașe. În țara noastră se tranzacționează mai mult de 7 milioane tone de produse petroliere accizabile – benzină, motorină -, în valoare de peste 60 miliarde de lei. Acesta este, fără îndoială, domeniul cu cel mai mare grad de evaziune fiscală din România, iar motivul îl constituie legislația învechită și extrem de permisivă.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) confirmă prejudicii de peste 1 miliard de euro identificate de Inspectorii ANAF în ultimii 4 ani, în piața petrolieră.
Totuși, multe alte cazuri sunt în curs de investigație sau au scăpat de ochii vigilenți ai inspectorilor ANAF. „Cauza principală este legislația învechită”, spun sursele Gândul, iar reprezentanții ANAF au transmis că aceasta trebuie actualizată permanent..
„În niciun caz nu se poate vorbi de un fenomen în creștere, ci doar de noi tipologii de fraudare, tipologii neprecizate de legislația în domeniu. Menționăm că, din practică, în toate domeniile de activitate, nu doar în domeniul petrolier, DGAF identifică și reușește să combată noile tipologii de fraudă fiscală. Pe măsura identificării acestora, indiferent de domeniu, DGAF propune permanent modificări de îmbunătățire legislative”. (mai multe detalii AICI)
Sutele de milioane de euro evazionați anual pe lanțurile de distribuție din piața petrolieră asigură protecția evazioniștilor, pornind de la avocații care contestă și tergiversează modificările legislative, continuând cu regionalele AVR (Vama) care acordă atestate de destinatar înregistrat și comerciant angro fară depozitare către orice doritor (chiar dacă acesta este o societate nou înființată pe numele unor cetățeni străini – în special italieni și bulgari – care nu dețin active și dispar în mod regulat după ce rulează cantități importante de produse petroliere pentru care nu plătesc taxele aferente) și terminând cu instanțele locale care lungesc procesele penale până la prescrierea faptelor și fără a se mai recupera prejudiciile imense din dosarele de evaziune.
Piața petrolieră a produselor accizabile din România depășește 70 miliarde RON anual, din care jumătate sunt acciză și TVA.
Zilnic se vând peste 25.000 tone de produse acizabile, echivalentul a 1.000 de cisterne, care sunt comercializate prin peste 3.000 de tranzacții zilnice între cele peste 1.000 de societăți comerciale care dețin atestate de comercializare fără depozitare. „Astfel de tranzacții nu pot fi controlate în timp util de către autorități”, avertizează sursele Gândul din piața petrolieră.
Toate încercările de schimbare și completare a legislației naționale au fost doar foc de paie, fară finalizare, iar sursele Gândul din piața combustibililor avertizează că Autoritatea Vamală Română (AVR) ar fi principalul responsabil de situația actuală, complăcându-se în această legislație permisivă care generează evaziune fiscală prin atestatele eliberate pe banda rulantă de către sucursalele AVR, descentralizat, neexistând nici o propunere din partea lor pentru înăsprirea condițiilor de atestare.
La solicitarea Gândul, reprezentanții AVR au transmis că „Autoritatea Vamală Română are competențe limitate cu privire la administrarea și urmărirea la încasare a sumelor reprezentând accize datorate bugetului de stat, iar în cazul TVA aferent produselor accizabile, competența exclusivă de administrare și urmărire la încasare aparține Agenției Naționale deAdministrare Fiscală”.
„Menționăm că echipele mobile din cadrul structurilor vamale centrale și teritoriale au efectuat în cursul anului 2024 (până la sfârșitul lunii octombrie 2024), 1371 operațiuni proprii de control în domeniul produselor accizabile și 122 controale comune cu alte instituții ale statului.
Totodată, arătăm că pe pagina web a Ministerului Finanțelor, a fost publicată în data de 2 decembrie 2024, pentru transparență decizională, propunerea de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, care vizează inclusiv măsuri suplimentare în ce privește modificări la Titlul VIII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, au precizat reprezentanții AVR, în exclusivitate pentru Gândul.
Barna Tánczos, noul ministru al Finanțelor, pare venit cu un suflu nou în tot acest scenariu halucinant în care statul român pierde sume uriașe din cauza evazioniștilor. Ministrul Tánczos se află în plin proces de evaluare a unor posibile reorganizări la nivelul instituției, inclusiv în cadrul autorităților subordonate, precum ANAF și Autoritatea Vamală Română (AVR).
„Este o posibilitate pe care o analizez, în condițiile în care Vama a fost parte din ANAF până în 2022, iar acum funcționează independent. Voi evalua în perioada următoare beneficiile și justificarea existenței separate a celor două instituții”, a spus Tánczos.
Ministrul Finanțelor a mai subliniat că, în trecut, Vama a fost integrată în ANAF între 2013 și 2022, perioada în care activitatea acesteia a fost desfășurată că Direcția Generală a Vămilor.
Bunele intenții ale ministrului Finanțelor se pot materializa rapid, existând un set de măsuri care trebuie aprobate și implementate urgent, pentru completarea normelor conform modificărilor legislative promovate la finalul anului trecut în OUG publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1222/5.XII.2024, măsuri care vor închide cele mai multe canale de evaziune fiscală din domeniul petrolier.
„(11) Destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat are obligația constituirii unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o primească, sub forma prevăzută la alin. (1). În situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare. (12) Regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției prevăzute la alin. (11) se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române. Garanția poate fi eliberată numai după verificarea de către organele fiscale competente a îndeplinirii de către operatorul economic a tuturor obligațiilor legale privind evidențierea, declararea și plata obligațiilor fiscale administrate de A.N.A.F.
Din informațiile obținute de Gândul din piața petrolieră, există presiuni foarte mari exercitate de grupurile infracționale din domeniu care încearcă să controleze amplitudinea acestor schimbări legislative prin norme de aplicare cât mai permisive.
Termenul risc fiscal ridicat și garanțiile de 120% din valoarea accizelor aferente cantitățile de produse neaccizate introduse pe piață este „lacătul” care poate închide portițele de evaziune identificate și exploatate de către infractori.
„Importanța acestor schimbări legislative este majoră, fiind un prim pas în calea evaziunii fiscale din domeniul petrolier și o pârghie rapidă în creșterea încasărilor la buget, dar și un sprijin necesar contribuabililor corecți, care erau afectați de distorsionarea pieței de către angrosiștii care vindeau la prețuri mult mai mici decât costurile producătorilor și importatorilor, încercând astfel să lichidizeze rapid produsele evazionate. Reamintim că valoarea accizelor și TVA este de 50% din valoarea prețului de pompă”, au declarat sursele Gândul din piața petrolieră.
Ministerul de Finanțe este, de asemenea, reponsabil cu implementarea schimbărilor legislative de la finalul anului 2024, când a fost modificată legislația proivind ISCA (impozitul suplimentar pe cifra de afaceri), astfel încât, începând cu 01.01.2025, „persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfăşurând activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor (…), datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri (…).”
Normele pe care Ministerul de Finanțe trebuie să le emită trebuie să fie în spiritul argumentelor ce au stat la baza adoptării modificărilor ISCA pentru 2025, conform expunerii de motive din preabulul actului normativ: „Modificarea legislației fiscale conform propunerilor de mai sus ar elimina posibilitatea existenței unor practici neconcurențiale pe piața românească și ar conduce la protejarea țintelor de încasări la buget preconizate la nivelul României, cât și la măsuri de protecție a consumatorului final, asigurandu-se transparentă, predictibilitate, echitate și Securitate în sectorul energetic al României.”
De fapt, și mai grav, aceste firme nu plătesc niciun impozit, atrag atenția sursele Gândul din piața petrolieră. Nu plătesc nici impozit pe profit, nici impozit pe dividende și, întrucât nu au angajați, nu plătesc nici contribuții și nici impozite pe salarii.
„Concurența neloială a firmelor străine care fac livrări la export din Oil Terminal Constanța va genera mutarea exporturilor firmelor românești pe entități de trading extern și scăderea drastică a încasărilor la buget”, avertizează sursele Gândul.
Firmele românești sunt, practic, obligate să facă acest pas extrem – mutarea exporturilor firmelor românești pe entități de trading extern – pentru a putea fi competitive.
Ministerul de Finanțe, însă, poate schimba totul și poate să atragă încasări suplimentare la buget de peste 200 milioane lei prin normele de aplicare ale ICAS pe 2025, astfel încât să oblige – conform textului și spiritului legii – firmele străine nerezidente care livrează bunuri sau prestează servicii pe teritorilul României să–și desemneze un representant fiscal în România și să depună o garanție acoperitoare pentru ICAS.
„Firmele străine care nu se conformează trebuie să fie excluse din activitățile comerciale, astfel încât companiile plătitoare de taxe în România să poată activa într-un mediu concurențial corect, predictibil și cu impact la buget. Ministerul de Finanțe are posibilitatea ca, în termen scurt, să adopte aceste măsuri de reglementare a pieței petroliere din România, astfel încât evaziunea fiscală și concurența neloială să fie reduse rapid, iar impactul bugetar să fie imediat și cu efecte extrem de bune asupra mediului de afaceri corect. Numai în acest fel se poate un semnal clar că Romania se poate încadra în țintele anuale de deficit asumate în fața partenerilor UE”, au mai declarat sursele Gândul din piața petrolieră, în exclusivitate pentru Gândul.
Citește și: