EXCLUSIV | Condamnat pentru uciderea unui celebru disident comunist, deținutul Marian Clită face mărturii cutremurătoare din închisoare: ”Nu regret nimic din ce-a fost, este clar”

EXCLUSIV | Condamnat pentru uciderea unui celebru disident comunist, deținutul Marian Clită face mărturii cutremurătoare din închisoare: ”Nu regret nimic din ce-a fost, este clar”
Publicat: 14/02/2022, 18:38
Actualizat: 14/02/2022, 18:50

Cazul lui Marian Clită, fostul colaborator al Securității, condamnat pentru uciderea disidentului comunist Gheorghe Ursu, a fost unul dintre cele mai mediatizate în presa ultimelor trei decenii din România. În 1985, Clită l-ar fi bătut până la moarte pe inginerul Gheorghe Ursu, după ce ar fi fost mutat, intenționat, de Securitate în aceeași celulă cu disidentul de la acea vreme. După eliberarea condiționată, Marian Clită a părăsit România și a recidivat. Pe 1 martie 2010, a comis o nouă crimă. El a ucis-o pe stewardesa Vera Vildmyren, o norvegiană de 42 de ani, într-o cameră de hotel din Copenhaga. A strangulat-o și a lovit-o cu o bară de metal, iar azi execută ultima parte a pedepsei într-o închisoare din România.

Marian Clită a fost, un timp, deținut la Giurgiu, ulterior a fost transferat la Drobeta-Turnu Severin, iar, în prezent, este închis la Penitenciarul Rahova. De acolo, a acceptat să facă mărturisiri ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor a refuzat realizarea unui interviu față în față, dar reporterii speciali ai GÂNDUL au reușit să obțină mărturiile lui Clită într-un schimb amplu de corespondențe.

Marian Clită spune acum că nu regretă nimic din trecutul său și aduce în lumină date noi referitoare nu numai la asasinarea disidentului Gheorghe Ursu și la uciderea stewardesei norvegiene, dar și în ceea ce privește ”legăturile” pe care le-a avut cu Securitatea ceaușistă.

Marian Clită, deget acuzator către Dan Voinea, celebrul anchetator militar care a instrumentat cazul

Clită a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru asasinarea, în 1985, a lui Gheorghe Ursu, iar ordinul l-ar fi primit de la colonelul Tudor Stănică, fost șef al Direcției de Cercetare Penală a Miliției. Multă vreme, Clită a susținut, însă, că întregul dosar ”Ursu” ar fi fost măsluit și că, de fapt, interesul ar fi fost pedepsirea lui Tudor Stănică. Aflat în închisoare, Clită arată acuzator cu degetul către Dan Voinea, celebrul anchetator militar care a instrumentat cazul.

Am fost, într-adevăr, condamnat 20 de ani de închisoare pentru asasinarea lui Gheorghe Ursu. Dar nu, categoric, din ordinul ex-colonelului Tudor Stănică, ci din dispoziția-ordin a mai marelui ex-general în rezervă (ex-șeful Parchetelor Militare din România) Dan Voinea. 

Acesta a avut nevoie de un executant în persoana-mi pentru a-l implica direct, ca și răspunzător-instigator pe mai vechiul său dușman, Tudor Stănică.

Am fost cu defunctul Gheorghe Ursu în aceeași cameră, în arestul IGM – DCP (circa 2 săptămâni) de dinaintea morții sale, care a survenit din cauza lipsei (posibil ostentativă) a doctorului din arest, care – în loc să dispună internarea acestuia (în acea sâmbătă, 16 noiembrie 1985) – i-a administrat câteva injecții anti-spastice și somnifere, cu toate insistențele (bătăi în ușa celulei nr. 35), fiindcă lui Ursu i-a fost rău progresiv și, în urma tratamentului, starea sa n-a fost îmbunătățită deloc, și-a început Marian Clită dezvăluirile într-una dintre scrisorile pe care le-a trimis redacției GÂNDUL.

De altfel, el cere, public, desecretizarea dosarului, arătând că este neîmpăcat cu decizia de condamnare pentru moartea disidentului comunist:

Nu o dată am cerut desecretizarea dosarului, la mijloc nu au fost decât interesele lui Dan Voinea, în anii în care instrumenta și mult-trâmbițatul dosar ”Gheorghe Ursu”.

”Am avut o înțelegere cu Dan Voinea în 1994”

În sprijinul afirmațiilor lui, deținutul Marian Clită aduce și o așa-zisă înțelegere pe care ar fi avut-o cu procurorul Dan Voinea.

Am avut o înțelegere cu Dan Voinea în 1994, când a venit într-un birou și mi-a propus o înțelegere. Eram implicat într-o combinație tip «Maradona» cu mai mulți bandiți: Carpen Petre (locotenent major Secția 19 Poliție), Crușoveanu și fratele acestuia, sergent major SPP la Cotroceni, Florică Ciuvat Sorin.

Și i-am devalizat pe doi sârbi (cu domiciliul în Austria) de bijuterii și 150.000 de mărci. Unul dintre sârbi trăia, la acea vreme, cu o cântăreață de muzică populară – Maria Ghinea –, mai cântă și acum după ce sârbul Draghisa (amant-logodnic) a împușcat-o în zona capului, dar a supraviețuit. Eu și cu cei doi frați Crușoveanu am fost arestați și eliberați în urma înțelegerii mele cu Dan Voinea, care era colonel-procuror militar, și care mi-a zis că dacă-l dau pe Tudor Stănică, voi scăpa de un potențial mandat de 12 ani, subliniind și că la alegerile din 1996 el va ajunge șeful Parchetelor Militare.

Așa i-am învinuit pe Tudor Stănică și pe șeful arestului Creangă Mihail de instigare la omor (față de cazul Ursu).  Dosarul cu sârbii a fost instrumentat de căpitanul – la acea vreme – procuror militar Gheorghe Cornescu, apoi de procurorul militar Teodor Ungureanu și-n 1996 am fost scoși din cauză.

Dan Voinea ajunsese ceea ce știa din 1994, șeful Parchetelor Militare din România, dând ordin judecătorului Jean Panaitescu (avocat acum) să fim puși în libertate în 24 aprilie 1995.

Apoi a trebuit să îl implic pe Tudor Stănică într-o campanie de presă (cotidianul popular Oglinda) în urma căreia s-a sesizat din oficiu Procuratura Militară, prin șeful de atunci, generalul Joarză, care i-a predat dosarul «Ursu» lui Dan Voinea”, a mai ținut să precizeze Marian Clită într-una dintre scrisorile predate redacției.

”Cel mai cinic criminal din istoria României”

În plus, deținutul și-a amintit că ”în perioada primăverii, la Grupul de Dialog Social (GDS), în prezența Monicăi Macovei, a Renatei Weber, a lui Gabriel Andreescu și regizorului  Corneliu Mihalache, am consimțit să reactualizez memoria celui care a fost Gheorghe Ursu și să răspund la o serie de întrebări puse aranjate de Mihai Șora și cumnatul defunctului, în acord cu cele două doamne șefe de la APADOR-CH (Monica Macovei și Renate Weber), filmul fiind premiat la Cannes Biarritz Media Fest (Dan Chișu) cu bani mulți. Eu am primit doar titulatura de cel mai cinic criminal din istoria României.

În urma investigațiilor judecătorești, de-a lungul ședințelor de judecată, a fost dictată restituirea dosarului «Ursu» pentru completarea cercetărilor, dar n-au avut șanse în fața magistraților (influențați de Dan Voinea). Judecata s-a decis cu o judecătoare, Risantea Găgescu, care m-a sacrificat cu 20 de ani într-o acuzare a nimănui cu Monica Macovei, avocata familiei Ursu”, mai spune Marian Clită.

”Am vrut să-i incendiez locuința lui Dan Voinea, dar am renunțat fiindcă era destul de aproape de a lui Gabriel Oprea”

Marian Clită s-a referit în corespondența purtată cu reporterii speciali ai GÂNDUL și la un episod pe care presa l-a menționat în trecut. Și anume la faptul că ar fi băut vodcă cu procurorul Dan Voinea, în biroul acestuia, moment în care a aflat și despre jurnalul ținut de disidentul Gheorghe Ursu.

Am fost un «locatar» invitat la protocoale cu sticle (vodcă, palincă) în biroul șefului Parchetelor Militare, general Dan Voinea (camera 208-210), adus din arestul IGP DGP din ordinului lui Dan Voinea.  Într-una din zile, în birou era și Doru Braia, care îi dădea indicații lui Dan Voinea cum să-i ancheteze pe Iliescu și Chițac, pe care îi învinuia de expulzarea sa în Germania.

Tot ce a declarat și Gigi Becali despre Dan Voinea este perfect adevărat vizavi de informații pe care șeful Dan Voinea le obținea de la subordonatul său Vasile Doană (procuror), care a instrumentat dosarul (cu terenuri schimbate cu Armata) în care Becali a fost acuzat că plătea pentru informațiile respective zeci de mii de dolari.

Este foarte adevărat că, într-un timp, am vrut să-i incendiez locuința lui Dan Voinea, dar am renunțat fiindcă era destul de aproape de a lui Gabriel Oprea, care nu merita pagube, dacă focul s-ar fi extins.

De ce copiii lui Gheorghe Ursu sunt, acum, total nemulțumiți de rezultatul total neconcludent al anchetei făcute de Dan Voinea și de ce nu au contestat modul deșănțat în care, total aiuritor, Dan Voinea a fost și prin Chicago (familia Andrei Ursu). De ce tace familia? Anchetatorul Dan Voinea a fost în SUA să ancheteze ceva complici ai lui Clită sau ai lui Carlos Ramirez «Șacalul»?

Niciodată Dan Voinea n-a citit și nici nu a deținut vreun jurnal al lui Gheorghe Ursu, fiindcă jurnalul a fost găsit – o parte – în apartamentul din Drumul Taberei (Ho și Min) și o altă parte într-un dulap metalic avut de Ursu la Institutul de Proiectări (zona Povernei). Jurnalul nu avea o mare valoare, deoarece conținea înscrisuri, mai mult, despre agapele acestuia pe la 2 Mai, unde se întâlnea cu Dan Deșliu, Ana Blandiana etc. Din spusele sale în camera de arest, era, totuși, un tip cultivat, arestarea venindu-i din partea unei colege din Institutul de Proiectări (informatoare a Securității), precum și din partea unuia din frații Căpătoiu (obișnuiți ai Pieței Amzei), pe unde Gheorghe Ursu se oprea la câte o cârciumă, Căpătoiu fiind, din spusele lui Ursu, omul căruia i-a dat o scrisoare pentru Europa Liberă, a mai scris deținutul Clită.

De ce ar fi murit, de fapt, Gheorghe Ursu? ”Dacă ar fi fost dus la timp…”

Despre decesul lui Gheorghe Ursu, Clită afirmă, cu oarecare cinism, că vinovăția se „împarte”:

Moartea lui Ursu a survenit în urma unui picior pe care i l-am dat în zona ombilicală, deoarece îmi obtura unghiul de lumină în momentul lecturării «Cel mai iubit dintre pământeni». Dacă era dus la timp, nu murea niciodată, cu toate că îi rupsesem intestinul și, nedus la timp pentru a fi operat, a murit.

Motiv pentru care eu am fost acuzat la Curtea de Apel București de lovituri cauzatoare de moarte. Nefiind mulțumit, Dan Voinea a «ghidonat» problema pentru a putea primi 20 de ani și, astfel, Tudor Stănică, total nevinovat, inclusiv șeful arestului, Mihail Creangă, au primit tot 20 de ani, pentru «instigare la omor».

Problema s-a găsit tot timpul în cadrul Biroului DSS – Anchete Speciale, condus de colonelul Vasile Gheorghe, unde Dan Voinea n-a dorit să se implice, acesta fiind pornit pe numele lui Tudor Stănică și a reprezentanților Miliției.

Se poate deduce că doar Dan Voinea a avut interese în acest mult trâmbițat caz «Ursu», deoarce clar nu avea voie să-și «lege» colegii și mai ales pentru ce?! Dosarul fiind, imediat după Revoluție, în instrumentarea căpitanului procuror Alexandru Pantea, apoi a trecut pe la procurorul Mircea Levanovici, generalul Samoilă Joarză și – la sfârșit – pentru o încheiere a lui Dan Voinea”, afirmă Marian Clită.

Din cauza fostei Securități, Gheorghe Ursu a avut mult de pătimit. Foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost, la rândul lor, acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de inginerul disident, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ”ostile regimului comunist”.

La 37 de ani de la moartea lui Ursu, Marian Clită manifestă, însă, clemență față de cei care l-au urmărit pe inginer și lansează acuzații halucinante:

”Nu pot face afirmații deșănțate cu privire la foștii ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și nici față de Vasile Hodiș, deoarece cunosc doar despre colonelul Vasile Hodiș că era șeful serviciului DSS – Anchete Speciale. Acesta s-a ocupat îndeaproape de Gheorghe Ursu, și nu înțeleg de ce nu s-au făcut investigații cu privire la dosarul acestuia la CNSAS, referitor la istoria sa”, declară Marian Clită.

”Aș fi fost bucuros să lucrez în Securitate”

În ce privește apartenența lui la fosta Securitate, legăturile cu Departamentul Securității Statului (DSS), deținutul Marian Clită evită azi să vorbească tranșant:

”Din copilărie am cochetat cu tot felul de cunoștințe ale tatălui meu, eram un obișnuit (vizite, mese, ceaiuri dansante) pe dtrada Făgăraș (actualmente, casa este ocupată de Legația Diplomatică Mongolă), fiind coleg de școală și de cartier (locuiam pe Știrbei Vodă) cu familia Moț, ulterior domnul Ion Moț fiind șeful DIE (n.red. – Direcția de Informații Externe).

Vizavi de ofițeri de legătură, mai bine studiați arhivele Securității sau cum am fost albit. Cunoașteți ce prejudicii ne-a produs Celebrul Pacepa. Vă pot spune doar că în 23.08.1989, la Hotelul Rex Internațional din Mamaia am pătruns la un pont și, întârziind un pic mai mult, a dat peste mine fiica generalului Moț (care era căsătorită cu băiatul colonelului de Securitate Radu Constantin), iar eu am primit 5 ani în 6 zile, din ordinul lui Tudor Stănică, fiind bătut rău, ca la Secu.

Nu pot vorbi despre implicări ale instituției defunctei Securității române, fiindcă nu pot mușca mâna celor care m-au hrănit ani de-a rândul, motiv pentru care am afirmat doar că aș fi fost bucuros să lucrez în Securitate”, mărturisește deținutul Marian Clită.

Nu regret nimic din ce-a fost”

Cazul ”Ursu” rămâne unul dintre cele mai mediatizate din istoria ultimilor 30 de ani în România. Dar Marian Clită a fost asociat, în 2010, și cu o altă crimă.

Atunci, a ucis o stewardesă norvegiană într-un hotel din Copenhaga (Danemarca). Despre acea faptă, deținutul își amintește secvențial:

”Fapta comisă în 2010, în Danemarca… După 3 zile s-a derulat nu tocmai cum am dorit. A murit o femeie (poate meritat, poate nu). Dar sigur am fost oripilat de comportamentul acesteia, care nu știu ce a gândit la acel moment. Nici acum nu prea realizez, dar cu siguranță nu puteam face sex pentru o jumătate de milion de dolari din care o sută de mii erau banii mei.

Așa că a murit și pentru că a fost cumplit de violentă (parcă eram într-o deturnare de avion). Nu regret nimic din ce-a fost, este clar…, recunoaște Clită.

Mărturie după 34 de ani de închisoare executați: ”Dacă ar fi s-o iau de la început, tot așa aș fi”

După ce a fost arestat pentru uciderea stewardesei Vera Vildmyren, Marian Clită a fost transferat în România, unde n-a mai fost căutat de familie, decât sporadic.

”Nu am copiii. Soția consideră să rămână mai independentă și n-am mai deranjat-o, n-aveam nici pentru ce, așa că regret doar timpul pierdut lângă ea…

În rest, am relații bune cu sora mai mică, mă ajută cât poate, cu sora mamei, care este stabilită din `74 prin nordul Germaniei, și cu ceva amici de suflet care-mi așteaptă revenirea în societatea aparent «liberă» pentru a-mi da un nou având material de care am nevoie”, spune Marian Clită.

Azi, el este închis în Penitenciarul Rahova și speră că la sfârșitul acestui an va reveni în libertate, după ce-și va ispăși pedeapsa:

Viața în penitenciar curge într-o rutină plictisitoare, mai ales că sunt puține momentele când sunt de-a dreptul desfătat cu vreo discuție. De când am revenit în București-Rahova, de la Drobeta-Turnu Severin, nu prea am găsit decât refugiu în cărți (acceptabile). Sunt doar 31 de canale TV. Nu mai posed, ca la Severin, o cameră singur, cu 160 de canale TV (adevărată desfătare). Aici, totul este destul de anost și îmi lipsește conversația…

Voi încerca-n scurt timp să merg în altă secție, aș fi încercat la spital – pentru TV –, dar sunt blocaje din cauza pandemiei. Îmi lipsesc desele conversații cu psihologii de excepție de la Jilava și de la Severin, niște dame de excepție, din toate punctele de vedere. A trebuit să fac 12 rapoarte de incidente (abateri), să pot veni la București, iar aici sunt rupt de plictiseală (bine că mai am până pe 08.12 a.c.).

Nu sunt un deținut problemă, dar nici nu dau la o parte eventualele chestii care-s deranjante, fie că sunt din partea hoților, fie din partea gardienilor. Le taxez cum merită fiecare… 

Nu am făcut cereri pentru a fi liberat condiționat deoarece, în momentul în care am fost adus în România – fără a-mi da acordul și fără semnătura mea – știam că sunt «făcut» pentru termenul respectiv. În Danemarca, trebuia să fiu liber exact din 03.03.2017, fix la jumătatea pedepsei”, a mai declarat Marian Clită, în exclusivitate pentru GÂNDUL.

Cu toate acestea, Marian Clită spune răspicat că nu regretă nimic:

Nu am regrete, fiindcă afară eu trăiesc într-un an cât alții-n zece ani. Am executat circa 34 de ani în detenție (comunistă și aparent liber-democrată) și, dacă ar fi s-o iau de la început, tot așa aș fi, un evaluator al calității vieții oamenilor, răvășindu-le casele”.

Adrian Artene
Director editorial al Grupului de Presă GÂNDUL, care include, printre altele, web-site-urile gândul.ro, cancan.ro, prosport.ro, promotor.ro, csid.ro, mai mult
Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru...
Îl recunoști?! Cine este cerșetorul din imagine, de fapt? Cândva, era un artist îndrăgit de...
FOTO. Claudia, cea mai sexy arbitră din lume! Cum arată tânăra
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Delir după delir la televiziunea rusă: „Trebuie să-i facem pe europeni să înțeleagă că pot...
Scandal uriaș la vârful lumii interlope din București. Soția unui mafiot celebru, filmată pe ascuns...
Cauza morții lui Akebono Taro, primul campion de sumo. Terifiant ce i-au descoperit medicii!
Horoscop săptămânal 15-21 aprilie 2024 Balanţă. Noi oportunități de colaborare și negocieri avantajoase
Cu ce s-ar ocupa bărbatul suspectat că ar fi omorât-o pe Mirela, femeia găsită fără...
Tragedie la Institutul de Urgență “C.C Iliescu”. Un medic și-ar fi pus capăt zilelor în...
Au peste 40 de ani, dar arată ca la 20. Ele sunt vedetele pentru care...
Mașină prinsă de radar, însă șoferul nu poate fi identificat. Cine plătește amenda?
Circulaţia rutieră se închide sâmbătă noaptea pe Autostrada A0
Cel mai VIZIONAR inventator al secolului face O PREDICȚIE uluitoare
INTERDICȚIE pentru proprietarii de apartamente din România. Se aplică de luna viitoare
Schimbări fără precedent la WhatsApp. Ce utilizatori vor fi direct vizați
O femeie a văzut că „porțile iadului” par să se deschidă chiar în curtea casei...
Mărturii pline de durere! Ce a declarat fata unui pacient, care ar fi murit la...
Roberta, invitată de Robi în Camera Roșie. De ce crede acesta că ea se joacă...
"Uşa era închisă". Detalii cutremurătoare despre crima din județul Alba. Cum a scăpat nepoata bărbatului...
BANCUL ZILEI. Ce-i spune Bulă soției după noaptea nunții: Din câte văd, dragă, eu...
Valentin Glushko, părintele rachetelor sovietice