EXCLUSIV. Este oficial:1.236 de copii ucraineni, înscriși în școlile din România. Mărturia unui profesor-voluntar: „Ne ajută să ne detașăm puțin de la situația dramatică din Ucraina”

EXCLUSIV. Este oficial:1.236 de copii ucraineni, înscriși în școlile din România. Mărturia unui profesor-voluntar: „Ne ajută să ne detașăm puțin de la situația dramatică din Ucraina
Refugiați ucraineni/ Caracter ilustrativ/ Sursa: Alexandra Pandrea/ GÂNDUL
Publicat: 04/04/2022, 16:58
Actualizat: 04/04/2022, 17:03

Războiul din Ucraina a schimbat destine. Familii întregi au fost afectate de invazia rusă și au fost nevoite să fugă din calea războiului. Cei mai afectați de toată această tragedie rămân copiii. Ministerul Educației a răspuns la solicitarea gandul.ro, cu privire la tinerii și la copiii înscriși, până în prezent,  în unitățile de învățământ din România. Astfel, 1.236 de elevi și preșcolari  ucraineni sunt înscriși și repartizați în unitățile de învățământ preuniversitar.  Cinci  studenți, cetățeni ucraineni, au ajuns în universitățile din țara noastră.

În ceea ce privește profesorii, potrivit datelor primite de la Ministerul Educației  „214 profesori români vorbitori de limba ucraineană și 51 de profesori din Ucraina asigură predarea în limba maternă pentru elevii care au solicitat acest lucru.” Aproape jumătate dintre refugiații din Ucraina aflați în România sunt minori (43-44%).

Solidaritatea din mijlocul tragediei

Războiul din Ucraina a stârnit totodată și un uriaș val de solidaritate și o mobilizare exemplară. Alex Brîncoveanu Șagă este unul dintre acei oameni pentru care voluntariatul este o stare de bine. De solidaritate. De împlinire. Tocmai de aceea, încă de la începutul conflictului din Ucraina, s-a implicat activ în tot ceea ce a însemnat ajutor. De la strângere de donații, căutare de locuri de cazare pentru refugiați, căutare traducători.

Alex este profesor-colaborator la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB). Are un masterat în Studii avansate în lingvistică – structura și funcționarea limbii române la Facultatea de Litere, Universitatea din București. În prezent, urmează un doctorat în Filologie.

“Solidariatea este foarte importantă în această perioadă, iar energia de acum nu ar trebui să dispară. Războiul nu pare să se termine în viitorul apropiat, iar sprijinul nostru trebuie să fie constant”, mărturisește interlocutorul meu.

Totul a plecat de la inițiativa Corinei Popa, inițiatoarea proiectului „Școala de gramatică“, de a organiza cursuri gratuite de limba română pentru refugiații ucrainieni.

“Nu am stat să cântăresc foarte mult lucrurile și am contactat-o pe Corina pentru a-i oferi ajutorul. Eu predau limba română în cadrul UTCB pentru studenții din anul pregătitor și sunt familiarizat cu modul de predare, cu dificultățile limbii noastre pentru o persoană din altă țară. De ce n-aș face și voluntariat?

Acțiunea Corinei are nevoie de cât mai multe persoane care pot ajuta, deoarece numărul cursanților este, pe zi ce trece, din ce în ce mai mare. Avem un grup de facebook unde comunicăm diverse aspecte, iar acel grup are aproximativ 1200 de membri. Noi, profesorii, suntem în număr de zece. În mare parte, suntem doctoranzi sau doctori în lingvistică, foști absolvenți, mai mici sau mai mari, ai Masteratului de Studii Avansate în Lingvistică, din cadrul Facultății de Litere”, explică interlocutorul meu.

Soluții pentru „situațiile de avarie” din cadrul cursurilor

Cursanții sunt împărțiți pe mai multe serii. Profesorul-voluntar recunoaște însă că au avut cursuri la care au intrat și 300. A rămas impresionat de dorința ucrainenilor – adulți și copii deopotrivă – de a învăța limba română. Cel mai tare îl bucură gândul că orele de limba română distrag puțin atenția copiilor de a suferința din țara lor.

“Dorința de învățare a persoanelor refugiate din Ucraina este foarte mare.  Ajungi să rămâi fără cuvinte în momentul în care vezi atât de mulți oameni care doresc să îți invețe limba. Cei mai mulți nu stăpânesc limba engleză, fapt pentru care, în timpul cursului, avem alături și un traducător pentru „situațiile de avarie” și pentru a asigura o comunicare eficientă.

Mă impresionează energia și curiozitatea lor. Curiozitățile de natură fonetică și lexicală sunt destul de dese și este normal. Sunt foarte atenți la orice detaliu și încearcă să profite de fiecare minut al cursului. Până acum, au participat și adulți și copii, urmând ca de săptămâna viitoare să se organizeze cursuri dedicate copiilor.

Este emoționant să vezi un copil cum participă activ la cursul tău, timp de aproape două ore, fără să se plictisească. Treaba noastră nu se oprește la finalul ședinței. După postarea materialelor de curs pe grupul de facebook, începe valul de întrebări, mai mult curiozități, în mesaj privat.

E o bucurie și răspund cu drag tuturor, chiar dacă nu vorbesc limba lor. Atâta timp cât avem Google Translate, totul merge perfect! Inițiativa Corinei este minunată și sunt mândru că fac parte din echipă. Nu o văd ca pe o muncă, ci ca pe un moment de relaxare atât pentru noi, ca profesori, cât și pentru cursanți. Lingvistica ne ajută să ne detașăm puțin, chiar și pentru câteva ore, de la situația dramatică din Ucraina”, conchide interlocutorul meu. 

A 40-a zi de război: masacru în orașul Bucha

Cea de-a 40-a zi de război a început cu explozii, acestea fiind auzite în primele ore ale zilei de luni în orașele Herson și Odesa. Liderii mondiali și-au exprimat, rând pe rând, revolta  după ce peste 400 de cadavre au fost descoperite în apropiere de Kiev, autoritățile ucrainene vorbind despre „crime de război”. Au fost găsite cadavre ale civililor executați și gropi comune din orașele Bucha, Irpin și Hostomel din jurul capitalei.

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Aleph citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase