INTERVIU| Corina Popa, fondatoarea Școlii de Gramatică: „La terminarea războiului, acești oameni ar putea fi primii care ar milita pentru învățarea limbii române în Ucraina”

Din 19 martie, Corina Popa, inițiatoarea proiectului „Școala de gramatică“, va organiza, împreună cu echipa ei, cursuri gratuite de limba română pentru refugiații ucraineni. Știe mai bine ca oricine cât de importantă este, pentru cei care vor să rămână în România pentru o perioadă îndelungată, deprinderea unor noțiuni de bază de limba română.

Lector dr. asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Facultatea de Litere (UB), Corina Popa explică într-un interviu pentru gandul.ro  ce presupune tot acest proces, dar și ce anume a determinat-o să ia o astfel de decizie pentru oamenii care au fost nevoiți să fugă din calea războiului. Recunoaște însă că, pe lângă multe mesaje de susținere, a primit și tradiționalele critici, jigniri și reproșuri că ajutăm străinii, în loc să-i ajutăm pe ai noștri.

SPORT Simona Halep, tratată ca o regină la Wimbledon. Ce privilegii a avut în Royal Box, alături de Prințesa Kate și Maria Sharapova

12:35

SPORT Ce mesaj a postat pilotul Adrian Rus „Sinner” cu câteva săptămâni înainte să moară: „Mă gândesc la faptul că trebuie să mă retrag…”

12:23

Între timp, conflictul ruso-ucrainean a ajuns în a 20-a zi, milioane de oameni fiind nevoiți să fugă din calea războiului.

Cunoștințele de limba română, o ancoră de siguranță într-un spațiu necunoscut

Reporter: Cursuri de limba română pentru refugiații ucraineni. Cum, unde și de când se vor desfășura ele? Cum te-ai gândit la această inițiativă?

Corina Popa: Mi s-a părut un gest natural să mă implic, dând mai departe ceea ce știu și fac zilnic. Întreaga mea echipă a rezonat imediat cu ideea și a dorit să se implice. Cu ajutorul colegelor mele, în două zile, am terminat de schițat toate aspectele organizatorice, am pregătit materialele didactice, am răspuns întrebărilor tuturor celor care și-au exprimat dorința de a participa la cursuri. Orele vor fi gratuite, iar noi, profesorii, avem ocazia de a dărui timp și de a împărtăși pasiunea pentru ceea ce facem.

La viitorii cursanți, am ajuns în mod direct, prin intermediul rețelelor de socializare și în mod indirect, prin organizații care se ocupă cu sprijinirea refugiaților și le-au transmis anunțul nostru. Pornim la drum cu un curs online introductiv pe 19 martie, de la ora 09:30. În prima săptămână, avem capacitatea de a oferi sprijin în învățarea limbii române pentru 1000 de persoane. Ulterior, vom realiza serii, în funcție de vârstă și de nivel, urmând să mărim, progresiv, numărul de profesori și de elevi.

Am convingerea că, pentru viitorii cursanți, cunoștințele de limba română vor reprezenta o ancoră de siguranță într-un spațiu necunoscut, un instrument capabil să le ofere mai multă independență, dar și un mijloc de socializare.

Free Romanian Courses for Ukrainians

Reporter: Care este feedback-ul până acum, sunt deja persoane doritoare?

Corina Popa: Anunțul nostru a fost distribuit de mai bine de 3000 de oameni, ceea ce ne indică faptul că inițiativa răspunde unei nevoi reale. Între timp, am realizat un grup de Facebook – Free Romanian Courses for Ukrainians, unde ni s-au alăturat deja unii dintre cursanți. De asemenea, așa cum am mai afirmat, sprijinul românilor în transmiterea anunțului reprezintă o dovadă că lumea începe să conștientizeze că limba nu reprezintă un sac de cuvinte pe care le așezăm după niște reguli, ci un instrument capabil să adune oamenii ÎMPREUNĂ și să îi facă să înțeleagă și să pună în practică sensul acestui cuvânt.

Au urmat multe discuții pentru scalarea modelului, mesaje de la profesori de limba română doritori să ne ajute, dar și de la învățători și diriginți care au la clasă elevi ucraineni și ne-au cerut sprijinul pentru a-i ajuta pe copii să dobândească noțiunile de bază de limba română. Vom face tot posibilul să le transmitem emoție, sprijin, înțelegere și căldură. Am învățat deja alfabetul ucrainean, pentru a le putea citi corect numele cursanților.

Româna de la zero pentru ucraineni

Și sper, de asemenea, să avem capacitatea de a transmite un mesaj: că gramatica unei limbi nu se rezumă la a învăța cum scriem corect și unde punem virgula. Ci oferă instrumentele necesare pentru a spune povești prin cuvinte.

Pe lângă multe mesaje de susținere, am primit și tradiționalele critici, jigniri și reproșuri că ajutăm străinii, în loc să-i ajutăm pe ai noștri. Alți contestatari ai inițiativei au invocat faptul că românii din Ucraina nu au dreptul să studieze în limba maternă. Le răspund cu calm, propunându-le să se gândească, exact în contextul invocat de ei, dacă nu cumva ar trebui să se bucure că cetățenii străini doresc să ne învețe limba. Și că, la terminarea războiului, acești oameni ar putea fi primii care ar milita pentru învățarea limbii române în Ucraina.

Reporter: Ești fondatoarea primei Școli de gramatică din România și lucrezi cu o echipă de oameni profesioniști care știu să facă dintr-o lecție de gramatică o adevărată plăcere. Cât de important este pentru un om plecat din tara lui, din calea războiului, sa deprindă noțiunile de baza ale  limbii din țara în care ajunge?

Corina Popa: Cu siguranță, se aplică și în acest caz o piramidă a nevoilor. După primii pași făcuți într-un climat de securitate, după ce oferim alimente, găzduire, este esențial să venim în sprijinul copiilor ucraineni prin a le facilita accesul la educație. Apoi, mi se pare important să le oferim tuturor ucrainenilor sprijin emoțional, sprijin în a comunica permanent cu rudele rămase în țară, dar și instrumente esențiale ale integrării, spre exemplu, noțiuni de bază de limba română, mai ales pentru cei care vor să rămână în România pentru o perioadă îndelungată.

„Educația pentru solidaritate, mai importante ca niciodată”

Reporter: Cum ai trăit aceasta perioada, din punctul de vedere al pedagogului, dar și al omului? Întâp Pandemia, acum războiul… Au fost și sunt lecții de învățat?

Corina Popa: Bine spus, a fost o perioadă a lecțiilor învățate. În contextul actual, în care știrile false și manipularea au devenit tot mai prezente, am înțeles cu toții importanța educației bazate pe gândire critică, pe cooperare, pe exprimarea liberă și pe cultivarea simțului civic.

Pe lângă regulile de exprimare corectă, noi, filologii, suntem datori să le transmitem copiilor și tinerilor vigilența în fața instrumentelor de propagandă și de manipulare, intoleranța față de abuz, deschiderea de a căuta și de a asculta perspective diferite, curajul de a spune ceea ce gândesc și de a gândi ceea ce spun, capacitatea de a distinge între fapte și opinii. Odată cu pandemia, am înțeles, sper, că rostul regulilor veritabile este acela de a ne proteja libertatea și nu de a ne-o îngrădi, că avem motive destule pentru a ne încrede în știință.

Am învățat cât de important este să oferim sprijin emoțional, dar și să-l cerem, fără rușine. Că, într-o societate în criză, nu mai există timp și loc pentru a perpetua o cultură a rușinii, de orice fel: rușinea de a ne arăta vulnerabili, de a ne recunoaște greșelile, de a fi umani.

Pierdem prea mult timp în a masca probleme și investim prea puțină vreme în a le accepta și în a le rezolva. Ne resemnăm și tăcem în fața nedreptății, refuzăm să ne punem întrebări, doar pentru că nu știm să răspundem la ele. După o perioadă atât de lungă de criză, ar trebui să avem curajul și onestitatea de a ne pune mai multe întrebări.

Reporter: Este aceasta primăvara, destul de bacoviană pana acum, una a solidarității umane?

Corina Popa: Astăzi, educația, solidaritatea, dar și educația pentru solidaritate sunt mai importante ca niciodată. Și este de datoria noastră să facem ca binele, ca solidaritatea și ca responsabilitatea să se răspândească mai repede și mai tare decât orice virus. Să nu rămânem indiferenți. Căci relele se întâmplă pentru că unii le fac, iar alții le lasă să se întâmple.