EXCLUSIV | Expert anticorupție, despre România fără MCV. „Rămâne să vedem în ce măsură anticorpii naționali sunt suficienți, acesta este testul. Mă aștept ca justiția să nu se mai lase încălecată de politic”

România a ales varianta mai zgomotoasă, dar mai onestă în ceea ce privește drumul justiției și, implicit, transformările ei, a luat în serios solicitările venite din plan european, folosind această oportunitate pentru a rezolva o problemă majoră, aceea a corupției la nivel înalt. Fără reacție din interiorul sistemului judiciar, din interiorul sectorului ONG și din partea experților, reacțiile de la nivel european nu ar fi venit, spune expertul anticorupție Laura Ștefan, într-un interviu pentru Gândul în care a explicat ce înseamnă pentru România încetarea monitorizării prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Recomandarea Comisiei Europene de ridicare a MCV vine după 15 ani de funcționare a acestui instrument prin care au fost monitorizate progresele făcute de România în reformarea justiției, după aderarea la Uniunea Europeană.

TĂIERE Lovitură pentru zeci de mii de șoferi de mașini hibrid din București. De când nu vor mai avea gratuitate la parcare. Din 2028 urmează și electricele

14:04

INEDIT Astronauții misiunii Artemis II, primul interviu din spațiu după prima noapte pe orbită

13:58

Expertul anticorupție Laura Ștefan susține că, deși nu vor mai fi făcute rapoarte propriu-zise, asta nu înseamnă că nimeni nu se va mai uita la cum evoluează sistemul judiciar românesc.

România a făcut în acești ani, începând din 2004-2005, progrese foarte serioase în zona de justiție, iar rolul MCV a fost tocmai conservarea acestora după aderarea la Uniunea Europeană, mai spune Laura Ștefan.

„MCV-ul a fost garanția că reformele nu vor fi inversate”

În opinia expertului anticorupție, ridicarea MCV este, mai degrabă, o victorie de politică externă, iar la finalul perioadei de raportare, după anii în care s-au făcut schimbări mari în justiție, trebuie recunoscut cu sinceritate rolul Mecanismului de Cooperare și Verificare, de garant al progreselor.

„Ce s-a stabilit acum este că nu vor mai fi făcute aceste rapoarte periodice. Dar nici în Bulgaria nu au mai fost făcute rapoarte periodice și vedeți că acum se pune problema de ridicare efectivă a MCV. Trebuie să înțelegem că, până la urmă, la nivel european, deciziile sunt politice și faptul că în acest moment Comisia nu va mai pregăti neapărat rapoarte propriu-zise pe MCV nu înseamnă că justiția din România nu va mai fi monitorizată.

O parte dintre ele (n.r. – hibele justiției din România) sunt vizibile în ultima analiză făcută de Comisia de la Veneția cu privire la legile justiției. Altele, le vedem în fiecare zi în paginile presei din România. Îmi este greu să spun că este o mare victorie, poate una de politică externă, de diplomație, însă ceea ce a făcut MCV-ul pentru România – și cred că asta este cel mai important lucru de spus la final de rapoarte MCV – a fost să conserve progresele pe care țara noastră a reușit să le facă în acea fereastră de oportunitate pe care a reprezentat-o aderarea la Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, România a făcut în acești ani, începând din 2004-2005 progrese foarte serioase, prin comparație cu regiunea ei. România a făcut pași mari în zona de anticorupție care nu se fac în alte țări din Europa Centrală și de Est. Pentru noi, MCV-ul a fost această garanție că reformele acestea nu vor fi inversate”, a explicat Laura Ștefan.

„Mă aștept ca justiția să se fi obișnuit cu gustul libertății”

Expertul anticorupție a explicat că România a reușit să rezolve marea problemă a corupției la nivel înalt datorită presiunilor făcute după raportările MCV, iar înlocuirea cu ”Rule of Law” va fi testul care va arăta dacă în anii de monitorizare s-au adunat suficienți ”anticorpi naționali”.

”Când ni se spune că MCV este înlocuit de Rule of Law , Report și așa mai departe, cred că pierdem din vedere sensul esențial al MCV, acela de a garanta progresele pe care România le-a făcut în perioada de preaderare și de a le consolida pe cele care continuă să se întâmple acum, în perioada de postaderare. Comparația, dacă este una onestă în România și celelalte state din regiune, arată că țara noastră a fost, într-adevăr un beneficiar net al acestor reforme care s-au făcut în perioada de preaderare.

România a luat în serios solicitările venite din plan european și a folosit această oportunitate pentru ca, într-adevăr, să se rezolve o problemă majoră, aceea a corupției la nivel înalt. Evident că nu se rezolvă peste noapte. Rămâne să vedem în ce măsură anticorpii naționali sunt suficienți. Eu am îndoielile mele. Ăsta este testul, ceea ce se va întâmpla acum. Cred că ține de fiecare dintre noi și cred că și până acum a ținut de fiecare dintre noi.

Pentru că, fără reacție din interiorul sistemului judiciar, din interiorul sectorului ONG, din partea experților, nici reacții de la nivel european nu ar fi venit. Eu sunt mândră de țara mea că a ales varianta mai zgomotoasă, dar mai onestă. Mă aștept ca justiția să se fi obișnuit cu gustul libertății și să nu se mai lase încălecată, din nou, de politic,” conchide Laura Ștefan, expert anticorupție.

 „Rule of law” în loc de MCV

După ridicarea MCV, România va intra sub mecanismul „Rule of law”, implementat recent de UE, prin care este monitorizată respectarea statului de drept în toate statele membre.

Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei Europene, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Mecanismul de condiționalitate, în vigoare din ianuarie 2021, permite suspendarea plăţii fondurilor europene unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. O eventuală decizie de suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.