EXCLUSIV | Sunt pregătiți oamenii pentru inteligența artificială? ”Se discută de un venit minim garantat, altfel, din ce ar trăi cohorte de șomeri”

Românii trebuie să se aștepte ca extinderea proiectelor de inteligență artificială în societatea românească să aducă schimbări drastice, care depășesc imaginația, generate de revoluția digitală și de revoluția comunicării. Introducerea noilor tehnologii ale inteligenței artificiale în România va reprezenta însă un adevărat șoc cultural, care îi va lua pe nepregătite pe mulți dintre români, spune, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA).

• Într-un microserial dedicat inteligenței artificiale, Gândul prezintă opiniile unor specialiști din diverse domenii, pentru a putea să evaluăm mai bine avantajele și dezavantajele invadării vieților noastre cu AI (artificial intelligence).
• În primul episod, profesorul universitar doctor Mircea Dumitru, specialist în cognitive science (filosofia minții), a explicat geneza inteligenței artificiale și gradul ei de utilitate pentru ființa umană. Inteligența artificială, care se bazează în mare măsură pe metode statistice și pe învățare automată, nu poate înlocui deloc inteligența naturală a omului, pentru că nu poate avea o înțelegere profundă a limbajului, a sensurilor existențiale și a lumii din jurul nostru, susține Mircea Dumitru.
• În acest al doilea episod, explicațiile vin de la profesorul universitar Dumitru Borțun, specialist în studii de comunicare, care vorbește de impactul inteligenței artificiale asupra generațiilor trecute și asupra nativilor digital, de schimbările profunde pe care va aduce în societate.

Dumitru Boțun insistă asupra ideii că introducerea inteligenței artificiale va duce inevitabil la dispariția a 30% din meseriile deja cunoscute până azi, ceea ce ar însemna în termeni foarte concreți pierderea locurilor de muncă.

Specialistul este de părere că automatizarea unor procese prin intermediul inteligenței artificiale reprezintă deja un subiect de îngrijorare pentru elitele statelor și ale corporațiilor care, pentru a preîntâmpina nemulțumirile unor imense mase de șomeri, au lansat ideea implementării în viitorul apropiat a unui așa-numit ”venit minim garantat”. Profesorul Borțun spune că acest venit minim garantat va fi legiferat în special din cauza celor care își vor vedea meseriile dispărând sub impactul inteligenței artificiale și care, în urma acestui fapt, nu vor avea din ce să trăiască.

În ceea ce privește diferența de adaptabilitate la utilizarea inteligenței artificiale între generațiile născute înainte de 1990 și cele de nativi digital, profesorul Borțun apreciază că acestea din urmă sunt mult mai bine echipate cu abilități de înțelegere – de la vârste foarte fragede – a regulilor spațiului virtual. Nativii digital nu vor suferi același șoc cultural la impactul limbajului inteligenței artificiale.

În opinia specialistului în comunicare de la SNSPA,  nativii digital au demonstrat că au o gândire de tip vizual (visual thinking) care îi face apți pentru șocurile tehnologice ale viitorului. Dar, aceleași generații de tineri, obișnuite prea mult cu spațiul virtual, devenite chiar dependente de mediul online, vor continua să aibă deficiențe în ceea ce privește orientarea în spațiul real, dar și în ceea ce privește interacțiunea socială și comunicarea interpersonală.

La întrebarea cât de pregătită este societatea românească, românii în general, să facă față unei asemenea schimbări tehnologice, profesorul universitar Dumitru Borțun și-a manifestat scepticismul și a criticat tendința unor lideri de opinie sau pe cea a liderilor politici de a concepe România doar ca pe o proiecție nostalgică a trecutului istoric, aceștia fiind incapabili, în opinia sa, să gândească prospectiv și proactiv.

”Să ne așteptăm la lucruri care depășesc imaginația imensei majorități a oamenilor”

Bogdan Rădulescu: Credeți că va schimba inteligența artificială regulile jocului în societate? Va bulversa fundamentele vieții noastre de până acum, așa cum preconizează unii specialiști?

Dumitru Borțun: Apariția inteligenței artificiale și aplicarea ei în diferite domenii de activitate – începând cu învățământul, cu sănătatea, cu comunicarea în masă, cu viața politică –  vor schimba regulile jocului. Vor schimba de multe ori criteriile de evaluare, vor schimba forme de organizare socială. Iată de ce cred că trebuie să ne așteptăm la schimbări foarte mari, drastice, în ceea ce privește forma de statalitate, în ceea ce privește forma de societate, lucruri care depășesc imaginația imensei majorități a oamenilor.

Omul obișnuit, care nu este specialist în științe sociale, care nu este viitorolog, care nu analizează tendințele de evoluție ale societății omenești, va fi extraordinar de surprins și va fi prins pe picior greșit de impactul inteligenței artificiale.

Prin timp, oamenii au fost învățați să se adapteze anticipativ, fiind oarecum familiarizați cu ceea ce va urma, se pregăteau oarecum sufletește, dacă nu mental, se pregăteau și profesional să dea piept cu schimbările tehnologice și sociale. Acum, nu.

La ora actuală, se întâmplă exact ceea ce scria în anii ’60 și ’70 ai secolului trecut scriitorul și futurologul american Alvin Toffler, cel care a lansat dezbateri despre tehnologiile moderne, inclusiv despre revoluția digitală și revoluția comunicării. El spunea că, spre deosebire de civilizațiile anterioare, când aveau loc revoluții societale odată la câteva generații, va veni o vreme când, în timpul aceleiași generații, se vor face mai multe schimbări, atât de dese și atât de rapide încât oamenii vor avea un șoc, un șoc cultural asemănător cu cel pe care îl resimți când te duci dintr-o cultură în alta. Spre exemplu, ca și cum te-ai duce din România în Patagonia. Îți trebuie ani de zile până te adaptezi la semiotica locală, la expresiile celor de la fața locului, la mimica, la gesturile localnicilor, pentru că, la început, nu știi ce înseamnă până nu le înveți codul de comunicare. Cam așa se întâmplă cu ceea ce Alvin Toffler numea ”Șocul viitorului”.

Este un șoc cultural care se explică prin faptul că oamenii nu sunt pregătiți, nu anticipează schimbările și nici nu le mai pot face față. Maleabilitatea personalității umane nu este suficient de mare pentru a te adapta la schimbări – cum sunt și cele aduse de inteligența artificială – care au loc cu viteze amețitoare.

”Într-o lume a viitorului, nativii digital vor fi avantajați. O treime din meseriile actuale nu vor mai exista”

Pe fundalul acestei revoluții tehnologice aduse de inteligența artificială, care credeți că vor fi avantajele, dar și dezavantajele pe care le vor avea noile generații de nativi digital devenite deja dependente, în mare măsură, de realitatea virtuală?

Unul din dezavantajele observate de mine este cel legat de deficiența de orientare în spațiu. Noile generații au probleme cu orientarea în spațiu. Nu i-ați observat prin troleibuze, când trec pe trotuare, când intră în tine? Urmăriți-i atent. Toți adolescenții stau în spațiul virtual, ei nu au exercițiul mișcării în spațiul real. Generațiile noastre aveau, băteam mingea în curtea școlii, pe maidan, alergam, ne urcam în copaci, aveam o adaptare la spațiul real pe care nativii digital nu o mai au. Acesta este doar un simplu exemplu.

În ceea ce privește dezavantajele, aș putea să vă dau și alte exemple. Dar, pe scurt, în bagajul lor de instrumente pentru adaptarea la mediu, și la cel natural, și la cel social, nativilor digital le lipsesc niște instrumente. În schimb, au altele pe care noi, generațiile mai în vârstă decât ei, nu le-am avut la vremea noastră. Noi a trebuit să le învățăm din mers, în timp ce ei sunt dotați cu ele încă de la naștere.

În primul rând, nativii digital excelează în gândirea de tip simbolic. Au capacitatea de a recunoaște imediat simbolurile vizuale, ”icon”-urile, cum se numesc în limba engleză. Dacă sunt niște semne, niște simboluri, nativii digital pot să le recunoască de la vârsta fragedă de doi-trei ani. De la această vârstă încep să lucreze cu ele fără nici un fel de problemă.

Au o gândire de tip simbolic foarte dezvoltată și o gândire de tip vizual. Așa se și numește în lumea occidentală: visual thinking. Acești nativi digital ajung să gândească în imagini. Într-o lume a viitorului, ei vor fi avantajați. Ei sunt deja pregătiți pentru lumea viitorului. Ei gândesc și se descurcă în termenii unor noi meserii care încă nici nu au apărut sau care sunt pe cale de apariție.

Noi am fost pregătiți pentru niște meserii care există și care, în următorii zece ani, vor dispărea în proporție de 30%. În zece ani, o treime din meseriile actuale nu vor mai exista.

Acum poate înțelegeți mai bine de ce, la nivel global, se discută despre introducerea unui venit minim garantat pentru toată lumea. Altfel, se vor crea cohorte de șomeri, armate întregi de oameni care nu muncesc. Din ce vor trăi aceștia. Atunci, statele, corporațiile, complexul acesta politico-economic vor oferi un venit minim garantat pentru toată lumea, ca să aibă din ce să supraviețuiască, indiferent de valorile pe care le vor produce, fie ele materiale sau spirituale. Acestea nu vor mai conta. Nu mai produci nici o valoare prin munca ta, dar ești tu însuți o valoare fiindcă ești o ființă umană, iar, ca atare, statul trebuie să te subvenționeze. Așa se pun problemele legate de introducerea pe scară largă a inteligenței artificiale în viețile noastre.

De aceea vă spunea că vor fi niște schimbări uluitoare, la nivel social și la nivel de organizare politică a statelor.

”Pe noi, românii, toate schimbările majore ne-au luat pe nepregătite. Avem o gândire de tip paseist”

Sunt românii pregătiți să facă față unor schimbări sociale și profesionale produse de expansiunea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială?

Nu, nici vorbă, noi nu am fost niciodată pregătiți. Pe noi, românii, toate schimbările majore ne-au luat pe nepregătite. Și asta se întâmplă pentru că noi avem o gândire de tip paseist. Noi ne aflăm printre așa-numitele ”popoare istorice”. Jurnalistul și eseistul polonez Ryszard Kapuściński este cel care le-a definit în acest fel, referindu-se la popoarele din Centrul și Estul Europei care se legitimează prin trecutul lor, adică printr-un trecut legendar, un trecut plin de eroi, de bătălii câștigate.

La noi, unii se duc cu legitimarea până la Ștefan cel Mare, alții până la dacii liberi. Aceștia vor găsi întotdeauna motive de mândrie națională în trecut. Dar, viitorul nu îl văd. Nici nu îi interesează. Dacă îi întrebi ce va face România peste doi-trei ani, nu vor ști să spună.

Asta este grav la un popor istoric. Nu are viziune de viitor, nu are gândire de tip strategic, nu anticipează. Atunci, nu îți rămâne decât să gândești potrivit zicalei populare: ”Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă!”. Asta înseamnă că începi realmente să te gândești la o situație după ce te-ai lovit cu capul de pragul de sus, după ce s-a întâmplat o tragedie, după ce există niște morți. Abia atunci începem să discutăm și să analizăm, și nici atunci nu găsim soluții. Și, de multe ori, problemele rămân nerezolvate, pentru că nu gândim prospectiv și proactiv.

Naționaliștii aceștia care luptă împotriva globalizării nu sunt patrioți. Patriotul autentic este cel care înțelege epoca în care trăim, care înțelege că globalizarea a adus noi reguli ale jocului, care încearcă să înțeleagă noile reguli și care joacă după ele. Nu să le respingă, ci să le accepte, să joace după ele și, folosind o metaforă fotbalistică, să dea gol pentru țara lui. Acela este patriot. Cel care a înțeles în ce lume trăiește.

Cel care spune că epoca asta în care trăim îi miroase urât, că lui nu îi place, cel care se închide într-un trecut istoric – care poate nu a existat niciodată sau, dacă a existat, nu se mai întoarce -, acela nu e un patriot. Poți să te dai naționalist la puterea a doua sau a treia, de fapt ești un antipatriot.

Există o vorbă spusă de Eminescu: ”Naționalist, da, dar în marginile adevărului”.  Asta înseamnă să ții la țara ta, să fii patriot, dar în limitele adevărului. Nu să falsifici realitatea de dragul sentimentelor tale zise patriotice. Dacă ești patriot autentic, vezi realitatea șa cum este ea, apuci de unde vezi că trebuie apucat și schimbi. Acela este adevăratul patriot.

Dumitru Borţun este doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA, predă cursurile „Etică în afaceri şi responsabilitate socială corporativă” și ”Etică și responsabilitate în afaceri”. În 2009, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţilor din România l-a premiat cu titlul de Profesor Bologna, acordat profesorilor care „sunt apreciaţi de studenţi, aduc plus de valoare educaţiei din România şi sunt modele pentru studenţi”. A publicat peste 160 de studii, eseuri, articole şi interviuri. Este autorul mai multor cursuri universitare, precum şi al cărţilor ”Bazele epistemice ale comunicării” (2013), ”Relaţiile Publice şi noua societate” (2012), ”Responsabilitatea socială corporativă: de la relaţii publice la dezvoltare durabilă” (în calitate de coordonator), ”Mareea neagră. Limba română sub asediu” (2016). Profesorul Dumitru Borțun este membru în consiliile de redacţie ale mai multor publicaţii: ”Revista Română de Jurnalism şi Comunicare”, ”Journal of Medicine and Life”, ”Interstudia”, ”Geopolitica”. Se numără printre membrii fondatori ai Asociației Române de Relații Publice – ARRP (din 1995), al cărui președinte a fost între 2005 și 2008.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Profesorul Mircea Dumitru: Să nu ne speriem, ChatGPT nu va ajunge să imite această dimensiune unică a inteligenței umane naturale

EXCLUSIV| ChatGPT și inteligența artificială, speranță sau teamă pentru viitorul omenirii? ”Cei care au creat AI sunt înfricoșați de propria creatură”

Partea întunecată a ChatGPT: Noul motor de căutare de la Microsoft, bazat pe inteligență artificială, dă rateuri. Insultă utilizatorii, oferă informații false și are ”probleme existențiale”

OpenAI lansează o nouă versiune a ChatGPT: „La fel de bună ca OAMENII în multe contexte”