EXCLUSIV VIDEO | Baclavaua, desertul preferat al sultanilor și motivul dulce de ”război” cu grecii, a unit comunitățile la malul mării

Bucuria și relaxarea estivale vin la pachet și cu delicii gastronomice. Dar nu unele oarecare, ci cu bunătăți care au parfumul vechiului Imperiu Otoman și gustul zaharicalelor orientale. La Mangalia, s-a desfășurat un festival inedit denumit ”Baclavaua de aur”. Aflat la prima ediție, evenimentul reprezintă nu doar o etalare a deserturilor create de comunitatea turco-tătară din Mangalia, ci și o formă de exprimare gastronomică a identității culturale a acestei minorități seculare din Dobrogea și de la malul Mării Negre.

Comunitatea turco-tătară din Mangalia numără peste trei mii de credincioși musulmani. Turiștii din generațiile mai vechi știau că, odată cu petrecerea unor sejururi la Mangalia, își puteau răsfăța papilele gustative cu faimoasele copturi turcești: șuberek cu carne de vită sau cu brânză și spanac, kobete, kataif, plăcinta tătărească umplută cu carne, plăcinte cu varză, dar mai ales celebrele baclavale. Toate însoțite de răcoritorul iaurt rece Ayran sau de celebra bragă ieftină.

ALERTĂ Nou atac cibernetic: „Ai primit un mesaj care te informează că un colet nu a fost livrat și îți cere să accesezi un link pentru actualizarea adresei?

21:30

CONTROVERSĂ „Cu 10%, USR nu are legitimitate din vot, dar are putere de la Bruxelles, Paris și au acaparat instituțiile statului” Ponta explică influența USR în România

21:30

Odată cu trecerea timpului, cu intrarea în epoca digitală și a globalizării, aceste tezaure gastronomice de factură etnică tind să dispară sub avalanșa produselor standardizate din supermarket sau fast-food.

Festivalul ”Baclavaua de aur” celebrează arta pregătirii acestui desert și premiază bucătarii care reușesc să plămădească cea mai subțire foaie (bucătarii turci spun că trebuie să fie ”ca foaia de țigară”), dar, în același timp, și cea mai rezistentă.

Prima rețetă de baclava are aproape 700 de ani

Istoria baclavalei este una extrem de complicată, dar și controversată. Se pare că strămoașa baclavalei de azi ar fi apărut pentru prima oară în Mesopotamia și se prezenta ca un aluat copt, scăldat generos în miere.

Turcii spun că, sub forma pe care o cunoaștem noi astăzi, baclavaua a fost creată ca desert în bucătăriile imperiului otoman, servită în premieră la Palatul Topkapi din Istanbul.

Prima rețetă scrisă de baclava a fost descoperită într-o carte de bucate scrisă în 1330, în timpul dinastiei mongole Yuan.

Vecinii turcilor, grecii, își adjudecă și ei baclavaua, pretinzând că originile acesteia s-ar afla în antichitatea elină. Bineînțeles, turcii refuză această idee. Pentru ei, baclavaua este o bijuterie gastronomică făcută pentru gusturile rafinate ale sultanilor și nu pentru mesenii filosofi de la banchetul lui Platon.

Baclavaua este un simbol, un desert național al turcilor. Și, dacă facem o cercetare, vom observa că nu este doar al turcilor. Mai multe popoare își asumă acest desert delicios. Noi, turcii, spunem că acest desert s-a născut la curtea sultanilor, la Istanbul, pe la 1330.

Să faci baclava, nu este deloc ușor. Îți trebuie măiestrie. Pot spune cu regret că tinerele generații, și în ele mă includ și pe mine, nu reușim să facem aluatul de baclava ca foița de țigară, subțire și transparentă, și, în același timp, rezistentă, să nu se rupă. Totul înseamnă măiestrie, artă, pricepere. Misiunea noastră este să transmitem mai departe ceea ce am moștenit de la bunicii noștri.

Dobrogea este un model de conviețuire interetnică, un model pentru Europa, pentru orice națiune. Pe aceste meleaguri, noi avem istoria noastră, unde grecii sunt prieteni cu turcii, unde ucrainenii, rușii lipoveni ne sunt vecini și le cunoaștem obiceiurile și tradițiile, unde trăim în pace și armonie. Trăim frumos, având în spate o tradiție de sute de ani. Ne bucurăm unii de alții, de bucurăm de obiceiurile și tradițiile noastre”, spune Serin Türkoğlu, reprezentanta Uniunii Democrate Turce din România.

”Am adus la Mangalia nu doar Dobrogea, ci întreg mapamondul”

Dar, dincolo de disputa turco-greacă pe tema acestui desert delicios, baclavaua a avut soarta ei internațională. Armenii i-au îmbunătățit rețeta prin introducerea ca ingredient a scorţişoarei, iar arabii au dres-o cu apă de trandafiri şi esență de portocale. Baclavaua este răspândită în zeci de ţări şi în majoritatea se regăseşte sub aproximativ acelaşi apelativ.

Comunitatea turco-tătară din Dobrogea se mândrește cu faptul că ea a fost cea care a introdus acest desert otoman pe meleagurile românești.

Gastronomia turcească este, la nivel mondial, printre primele cinci gastronomii din lume, iar baclavaua se află pe locul opt ca și cuvânt uzitat la nivel mondial în domeniul gastronomic. Asta face ca, pentru prima oară, aici, la Mangalia, să aducem nu doar Dobrogea, ci întreg mapamondul, ca să se bucure de aceste bunătăți prezentate în acest festival.

În același timp, turiștii care se află la Mangalia vor fi probabil încântați să guste aceste delicioase deserturi și să știe de conviețuirea noastră interetnică de sute de ani, una de bună calitate și de viitor”, spune Ali Șenol, subprefect al județului Constanța.