Fostul ministru al Mediului Tanczos Barna vrea să se elimine avizul Academiei Române în cazul urșilor. „Cetățenii sunt împinși în ghearele morții!”

Fostul ministru al Mediului, actualul senator UDMR Tanczos Barna, este de părere că avizul Academiei Române privind intervenția în cazul urșilor trebuie să fie eliminat din legislație, iar instituția pe care a condus-o trebuie să implementeze măsurile de prevenire a atacurilor asupra oamenilor, fermelor și culturilor, elaborate în baza studiilor. De partea cealaltă, Academia Română transmisese care sunt limitele legale ale derogărilor pe care le poate aproba un ministru, pentru a se încadra în obligațiile asumate prin directivele europene pentru menținerea echilibrului ecologic.

Tanczos Barna a declarat, vineri, la Radio România Actualități, că se încercă păcălirea populației și „o dezinformare crasă” prin comunicatul transmis recent de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române.

Fostul ministru al Mediului Tanczos Barna semnase, cu câteva zile înainte de plecarea de la conducerea instituției, un ordin prin care aprobase împușcarea a 481 de urși. Este vorba de cote de prevenire și intervenție pentru populația de urși, adică 426 erau considerați periculoși pentru viața și avutul oamenilor, iar 55 ar avea un potențial infracțional deosebit, după cum susținea Tanczos Barna.

„În ultimele 905 de zile, UDMR a lucrat pentru a proteja viețile și bunurile, precum și pentru a soluționa conviețuirea om-urs pe termen lung, respectiv pentru a pune pe baze solide profesionale gestionarea populației de urs din România”, a postat fostul ministru pe Facebook, acum o lună.

Din datele agregate ale unui studiu, pe care Tanczos Barna și le-a asumat public, reiese că populația de urși bruni din România este între 7.500 și 8.000 de exemplare.

Conform postării din 15 iunie a lui Tanczos Barna, ordinul de ministru a fost transmis către Academia Română pentru avizare, după care urma să fie publicat în Monitorul Oficial.

„O dezinformare crasă a populației”

„Comunicatul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române este o dezinformare crasă a populației, a cetățenilor români, pentru că nu vorbim de o aprobare, ci de o respingere a proiecului de ordin și o dezaprobare.

E trist și sunt mâhnit de modul în care inclusiv această comisie încearcă să păcălească toată țara. Această comisie a trimis mai multe adrese către minister prin care a spus că nu este de acord cu propunerea ministerului, a dezaprobat proiectul de ordin prin care am propus, pe baza studiului comandat de Ministerul Mediului, intervențiile în populația de urs brun, o reintroducere a vânătorii pentru a controla populația în zonele afectate de atacuri asupra oamenilor, fermelor, culturilor”, a spus Tanczos Barna.

Fostul ministru susține că așa-zisa aprobare a comisiei Academiei Române este o „dezinformare crasă”, iar comisia dă dovadă de „iresponsabilitate față de cetățeni și lipsă de profesionalist” prin modul în care a gestionat această problemă.

„Argumentele pe care le-au prezentat în scris dau dovadă de o lipsă de profesionalism total și așa zisa aprobare este lipsită total de orice fundament legal. Academia nu poate aviza altceva decât o propunere a Ministerului Mediului”, a precizat fostul ministru. Potrivit lui Tanczos Barna, avizul comisiei Academiei Române privind extragerea urșilor este impus de lege.

„În calitate de ministru, respectând această instituție, nu am încercat niciodată să elimin Academia Română din acest proces legislativ. Avizul Academiei, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, este obligatoriu, fie că este un aviz pozitiv sau negativ. Cred că prin această măsură, Academia Română a dat dovadă de iresponsabilitate, motiv pentru care consider că, din legislație, trebuie eliminat acest aviz și trebuie lăsat Ministerul Mediului ca, în baza studiilor, să implementeze măsurile de prevenire a atacurilor. Împing, practic, toți cetățenii în pragul disperării, în ghearele morții, pentru că sunt zeci de oameni care sunt atacați de aceste animale sălbatice și lipsa prevenției va duce la escaladarea și agravarea acestei probleme”, a mai spus Tanczos Barna.

Fostul ministru al Mediului este de părere că intervenția în cazul populației de urs brun trebuie să fie făcută în mod preventiv, astfel încât „să nu ajungem să avem urși în Delta Dunării”.

„Ceea ce se întâmplă în ultimii 7-8 ani în România este o extindere a habitatului ursului brun în zonele de deal și de câmpie. Am văzut urși la Craiova, la Ploiești, la Pitești, în zonele în care habitatele nu erau naturale acum 20-30 de ani pentru ursul brun. Extinderea habitatelor înseamnă că această populație se va extinde peste tot în România. În zona de munte, habitatul natural al ursului, sunt câteva zone extrem de grav afectate de atacuri, iar prevenția se poate face doar prin vânători. Nicio altă soluție nu poate să limiteze creșterea necontrolată a populației de urs brun”, a afirmat fostul ministru al Mediului.

Potrivit lui Tanczos Barna, dezbaterile între academicieni împing la disperare cetățenii.

„Este imoral să ne jucăm cu viața, sănătatea și siguranța cetățenilor. (…) Intervenția în cazul ursul brun a fost condiționată de studiul care a evaluat modul în care a evoluat populația de urs brun în România după 2016. Niciun ministru din 2016 încoace nu a comandat acest studiu, a fost o greșeală uriașă din partea predecesorilor mei. (…) Eu am semnat ordinul, ar fi fost ultimul pas, și ar fi trebuit trimis la Monitorul Oficial.

Avizul fiind consultativ, există posibilitatea ca ordinul care reintroduce vânătoarea și aprobă intervenția mai promptă în zonele puternic afectate,. să fie trimis la Monitorul Oficial”, a conchis Tanczos Barna, citat de stiripesurse.ro.

Ce a decis Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române a anunțat, în 24 iulie 2023, că a aprobat pentru nivelul de prevenție un număr de 140 de exemplare şi 80 de exemplare pentru nivelul de intervenție, în scopul prevenirii pagubelor și accidentelor produse de ursul brun (Ursus arctos).

La solicitarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), aprobarea s-a dat menținându-se nivelurile acordate pentru anul 2022, după analiza centralizatoarelor intervențiilor și a situațiilor derogărilor pentru specia urs (Ursus arctos), conform prevederilor OM 724/2019 și OM 723/2022, anuța atunci comisia Academiei. Deci, numărul era mai mic cu 261 de exemplare decât cel din solocotarea ministrului Tanczos Barna.

Prin Ordinul Ministerul Mediului, Apelor Și Pădurilor nr. 723 din 4 aprilie 2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, se aprobase numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național în cazul speciei urs brun, la 220 de exemplare (nivel de prevenție – 140 de exemplare; nivel de intervenție – 80 de exemplare.), iar în 2019, 140 de exemplare.

„Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române precizează că acest aviz este exclusiv în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune economice importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversității autohtone prin respectarea legislației românești și comunitare”, transmisese Academia Română.

Conform prevederilor legale în vigoare citate (art. 38 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011), în situații justificate Ministerul Mediului poate acorda derogări, prin ordin al conducătorului autorităţii, cu avizul prealabil al Academiei Române, „cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural.“

„Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, consideră că actele normative din perioada 2018-2022 ar fi trebuit să producă efecte, respectiv să ducă la conservarea în România a speciilor de interes comunitar: urs și lup, dar și protecția comunităţilor umane. În acest sens, instituții implicate în realizarea studiului acestor specii trebuie să ofere soluții reale, care să fie fundamentate științific și legal și care să urmărească eficiența îndeplinirii acestor deziderate de către autoritățile statului”, se preciza în comunicatul comisiei.

Proiecte de peste 120 de milioane de lei

În documentul citat, reprezentanții Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române transmiteau că membrii acesteia consideră că acest deziderat se poate realiza până la finalizarea celor două proiecte derulate la nivel național:

1. Proiect: „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România“ POIM COD SMIS – 136899, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020). Beneficiar: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Parteneri: Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Națională a Pădurilor-ROMSILVA și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“. Durata: 55 luni, data finalizării proiectului: 31.12.2023, valoare totală a acestuia: 53.598.950,86 lei.
2. Sesiunea de finanțare a Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor și reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, care a început cu data de 05 aprilie 2023, bugetul alocat sesiunii fiind de 70.000.000 lei.

„Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române își exprimă disponibilitatea de a participa, alături de toți factorii interesați, la adoptarea unei strategii pe termen scurt și mediu, în vederea menținerii unor populații optime de carnivore mari, participanți esențiali în menținerea echilibrului ecologic din cadrul biocenozelor forestiere ale țării noastre, de o deosebită valoare națională și europeană”, conchiseseră membrii Comisiei.

Care sunt obligațiile României

Cu câteva zile înainte, pe 19 iunie, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române atăsese public atenția, printr-un comunicat de presă, că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat public în data de 14 iunie 2023 că a semnat un ordin care prevede cotele de prevenţie și intervenție la urs brun, respectiv aprobarea uciderii a 500 de exemplare, fără să fi solicitat în prealabil acordul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei Române.

„Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a primit din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin e-mail, în data de 14 iunie 2023, la ora 18:08, scrisoarea cu nr. 178233/14.06.2023 referitoare la solicitarea avizului CMN pentru proiectul de ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și intervenție pentru prevenirea pagubelor și a accidentelor în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), precum și referatul de aprobare, proiectul de ordin (aprobat și semnat de domnul Tánczos Barna) însoțit de 4 anexe, însă fără studiul realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), pe baza căruia s-a decis sacrificarea a 426 exemplare de urs brun pentru prevenție și 55 exemplare pentru intervenție”, potrivit Comisiei, care precizase că fostul ministru s-a exprimat prin rețelele de socializare, iar media (presă scrisă, on-line și televiziune) a preluat faptul că s-a transmis ordinul „semnat” spre avizare la Academia Română.

„Academia Română precizează că va analiza solicitarea după ce va fi completată documentația cu studiul omis. De asemenea, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii va verifica în documentația transmisă de minister stadiul implementării celor două ordine de ministru aflate în vigoare”, spuneau atunci reprezentanții comisiei, făcând referire la:

• Ordinul nr. 625 din 28 iunie 2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România. Emitent Ministerul Mediului. Publicat în Monitorul Oficial nr. 549 din 2 iulie 2018;
• Ordinul nr. 626 din 28 iunie 2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru specia Canis lupus. Emitent Ministerul Mediului. Publicat în Monitorul Oficial nr. 583 din 10 iulie 2018.

Pentru a verifica punerea în aplicare a prevederilor legislației naționale și comunitare (Directiva Habitate), Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române anunța că va solicita Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (instituția care centralizează derogările), pentru fiecare caz în parte, respectiv:

• măsurile concrete de conservare a speciilor vizate;
• măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om-animal.

Și atunci Academia Română sublicia că, potrivit prevederilor legale în vigoare (art. 38 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011), în situații justificate, Ministerul Mediului poate acorda derogări, prin ordin al conducătorului autorităţii, cu avizul prealabil al Academiei Române, „cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural”.

„Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române precizează încă o dată că avizarea acestui proiect de Ordin al Ministrului se va face numai în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversității autohtone prin respectarea legislației românești și comunitare. Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, consideră că în continuare este necesară luarea de mai multe măsuri, atât de autoritățile locale, cât și de gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru păstrarea animalelor sălbatice în arealul lor”, comunciase comisia din cadrul Academiei Române.

CITEȘTE ȘI:

Tanczos Barna îi avertizează pe bucureșteni: ”Se vor trezi cu urșii în Cișmigiu, dacă nu avem grijă”

EXCLUSIV VIDEO | De ce nu au mai atacat urșii, deși a fost o iarnă blândă? Ministrul Mediului: ”Fără intervenție umană, lucrurile nu se vor rezolva”

Tanczos Barna despre urși: Avem nevoie de o legislație care să reglementeze intervenția în situații de forță majoră / Propunem o intervenţie graduală