Gaza post-conflict, ecuația IDF – HAMAS și riscul apariției unei zone NEGUVERNABILE. „Condițiile pentru instabilitatea pe termen lung au apărut deja”

Gaza post-conflict, ecuația IDF – HAMAS și riscul apariției unei zone NEGUVERNABILE. „Condițiile pentru instabilitatea pe termen lung au apărut deja”

Dana Stroul, director de cercetare la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington și fost secretar adjunct al Apărării pentru Orientul Mijlociu, analizează un scenariu post-conflict în care Fâșia Gaza este punctul central. După atacurile sângeroase declanșate de gruparea islamistă Hamas în luna octombrie a anului 2023, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au ripostat printr-o campanie terestră amplă, însă obiectivul – distrugerea totală a grupării islamiste – nu a fost încă atins.

La începutul lunii aprilie, în cea a șaptea lună a campaniei Israelului de dezmembrare a grupării islamiste Hamas, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și-au retras majoritatea trupelor terestre din Fâșia Gaza, lăsând doar o brigadă în partea centrală.

Forțele israeliene s-au retras și din Khan Younis, zona extinsă din sudul Gazei, sub care oficialii serviciilor de informații americane cred că liderul Hamas, Yahya Sinwar, se ascunde într-o rețea extinsă de tuneluri. Oficialii israelieni au subliniat că această campanie militară a fost un succes, argumentând că au fost distruse 18 dintre cele 24 de batalioane ale grupării islamiste Hamas.

Unii oficiali ONU se referă acum la Gaza ca fiind «Mogadiscio la Marea Mediterană». În unele zone, rămășițele ministerelor conduse de Hamas furnizează servicii sau deturnează ajutorul umanitar, în timp ce în alte rețelele criminale, îl fură și apoi îl distribuie.

În alte părți ale Fâșiei Gaza, organizațiile umanitare încheie contracte cu alte grupări armate pentru a asigura securitatea. Fâșia Gaza este un spațiu neguvernat, cu structuri de autoritate paralele și concurente prinzând rădăcini. Condițiile pentru instabilitatea pe termen lung au apărut deja.

Lipsa soluțiilor realiste pentru «a doua zi» din Gaza reflectă îngijorarea că nu există o planificare clară. De fapt, observatorii acordă atenție zilei greșite. Ceea ce contează cel mai mult este «ziua intermediară», atunci când este nevoie de fluxul de sprijin civil și de servicii, dincolo de ajutorul umanitar de urgență, chiar dacă operațiunile militare ale IDF continuă.

Acest sprijin – care va necesita o politică israeliană decisă să planifice viitorul pe termen mediu și lung și să acorde prioritate palestinienilor -, combinat cu expertiză și finanțare internațională, va fi esențial pentru ca «ziua intermediară» să nu fie irosită”, scrie Dana Stroul, într-o analiză publicată de Foreign Affairs.

„Fără certitudinea că există un plan, grupurile armate și puterile străine vor intra și vor crea structuri paralele”

Când oficialii și comentatorii vorbesc despre „a doua zi”, ei se referă la perioada când Israelul își va încheia operațiunile militare de dezmembrare a infrastructurii militare a Hamas.

În acest scenariu se așteaptă ca IDF să fi reușit deja distrugerea Hamas, ca entitate organizată, ceea ce ar însemna că gruparea islamistă nu ar mai putea guverna Gaza.

Un astfel de plan ambițios pentru Gaza postbelică necesită planificare și succesiune detaliată, coordonare civilo-militară și sprijin internațional care ar fi trebuit să înceapă concomitent cu campania IDF din Gaza, în octombrie 2023.

Dar premierul israelian Benjamin Netanyahu a evitat în mod intenționat acest tip de planificare, văzând-o ca pe o concesie care slăbește presiunea asupra Hamas.

Ora de aur este perioada critică, exact care lipsește în planificarea Gaza. În această perioadă, cei de pe teren vor fi traumatizați și contractul social va fi rupt. Ajutorul umanitar poate fi disponibil, dar niciun ocupant al Gazei nu va accepta cu ușurință o viață de așteptare la cozi pentru ca străinii să distribuie asistență.

  • Civilii vor dori să înțeleagă planul și cine va fi responsabil pentru implementarea acestuia.
  • Vor dori să știe dacă pot merge acasă și la ce le mai rămâne să se întoarcă.
  • Vor dori informații despre siguranța lor și despre autoritatea care va organiza serviciile esențiale și va răspunde nevoilor lor în timp ce încearcă să-și refacă viața.

Fără certitudinea că există un plan, grupurile armate și puterile străine vor intra și vor crea structuri paralele care să stabilească condiții pentru o instabilitate ulterioară. Aceasta este oportunitatea pe care Hamas, Iranul și alții așteaptă cu cinism să o exploateze”, mai scrie Dana Stroul.

„Există încă spațiu politic pentru unitate în ceea ce privește guvernarea post-Hamas în Gaza”

Israelul riscă deja că nu planifică această „oră de aur”, avertizează Dana Stroul. IDF și-a retras majoritatea forțelor din nordul Gazei în luna ianuarie, pe măsură ce avansa spre sud, declarând că batalioanele Hamas din nord au fost distruse.

În timp ce forțele IDF au părăsit nordul Gazei, directorul SUA al Programului Alimentar Mondial al ONU, Cindy McCain, a declarat că această zonă se afla deja în „foamete totală”.

Apoi, în mai, IDF s-a întors în număr mare în orașul Gaza și în tabăra de refugiați Jabalia, zone declarate anterior libere de Hamas, pentru a contracara reînnoirea activității teroriste. Fără o prezență de securitate credibilă și un plan care să asigure nevoile populației civile din nordul Gazei, Hamas și alții se vor întoarce continuu, umplând lacunele de guvernare și securitate.

Cel mai urgent, Israelul trebuie să articuleze o propunere pentru o prezență a forțelor de ordine pe care o consideră acceptabilă și care îndeplinește condițiile minime necesare pentru a oferi servicii civililor palestinieni și o alternativă la Hamas.

Această propunere are cele mai bune șanse de succes dacă este recunoscută și susținută la nivel internațional de către Statele Unite și capitalele arabe, inclusiv Abu Dhabi, Amman, Cairo și Riad.

În al doilea rând, părțile interesate externe angajate să prevină renașterea Hamas, inclusiv Israelul, Autoritatea Palestiniană și Statele Unite, au nevoie de un partener pe teren care să păstreze legitimitatea în ochii civililor pentru a distribui ajutor și a începe alte activități esențiale.

Netanyahu a declarat că Israelul nu dorește să ocupe Gaza pe termen lung. Israelul împărtășește acest obiectiv cu capitalele arabe, Statele Unite și alte țări, pentru ca Hamas să nu poată reveni la putere, să impună o stăpânire asupra Gazei și să exporte terorismul.

Acest lucru sugerează că există încă spațiu politic pentru unitate în ceea ce privește guvernarea post-Hamas în Gaza. Secvențierea este cheia: în primul rând, trebuie înființată o misiune interimară multinațională sau condusă de ONU, care ar trebui, în cele din urmă, să predea responsabilitatea de guvernare unei entități conduse de palestinieni”, mai notează cercetătoarea Dana Stroul.

”Pentru a răspunde nevoilor urgente din Gaza și pentru a permite reconstrucția pe termen lung, vor fi necesare finanțarea și resursele. Programul ONU pentru Dezvoltare a descris cerințele de reconstrucție pentru Gaza ca fiind cele mai importante de la al Doilea Război Mondial și estimează costuri de zeci de miliarde de dolari. Această finanțare va fi posibilă doar printr-un mecanism internațional comun”.

„Vor avea nevoie de asigurări din partea Israelului că civilii palestinieni sunt o prioritate”

Rămân, astfel, două priorități, punctează cercetătoarea în analiza sa. „Prima este formarea unei prezențe de aplicare a legii în Gaza, atât imediat, cât și pe termen lung”.

Dacă ordinea nu poate fi menținută, nu pot avea loc activități semnificative de stabilizare și recuperare. Capitalele arabe care au legături cu Israelul prin tratate de pace sau acorduri de normalizare ar putea fi dispuse să contribuie cu personal, echipamente și finanțare pentru prezența de securitate post-Hamas.

Dar mai întâi vor avea nevoie de asigurări din partea Israelului că civilii palestinieni sunt o prioritate, că IDF nu va pune în pericol siguranța acestei prezențe de aplicare a legii și că există o foaie de parcurs pentru recuperarea Gazei după război și un cadru internațional pentru autodeterminarea palestinienilor.

A doua sarcină urgentă este obținerea consensului asupra unui cadru de guvernare pentru Gaza. Pentru a coordona activitățile postbelice și a demonstra comunităților locale că există o alternativă credibilă la Hamas, o entitate împuternicită și dotată cu resurse la nivel internațional ar trebui să fie poziționată să ia imediat măsuri și să acorde prioritate angajamentului civil.

Centrul Wilson, de exemplu, a propus recent ca o autoritate multinațională și un grup internațional de contact să administreze Gaza. Membrii grupului ar putea include G-7, unele capitale arabe, Statele Unite ale Americii și, probabil, aliați din tratat din Asia, inclusiv Japonia și Republica Coreea.

Autoritatea palestiniană ar trebui să aibă un rol, dar va avea nevoie mai întâi de sprijin regional și de presiune pentru a-și aborda propriile slăbiciuni.

Ruta maritimă din Cipru către Gaza – pentru furnizarea de ajutor umanitar – operează deja pe o schemă de finanțare comună, aprobată de Israel. Aceasta oferă o dovadă utilă că, atunci când voința politică se aliniază cu recunoașterea nevoilor urgente pentru Gaza, țările pot coopera pentru finanțare. Această aliniere va fi crucială pentru a ne asigura că ora de aur critică nu este irosită”, încheie Dana Stroul analiza publicată de Foreign Affairs.

Foto – Profimedia Images


CITEȘTE ȘI:

The Jerusalem Post: „Un adevăr simplu, dar dureros. Pentru a rămâne la putere, Netanyahu dorește o grupare Hamas slăbită în Gaza, dar nu DISTRUSĂ”

Oficial ONU: „O operațiune a Israelului în Rafah s-ar putea transforma într-un MĂCEL” / OMS a pregătit un „plan de urgență”

Aaron David Miller, expert în Orientul Mijlociu, despre relația Israel – SUA: „Netanyahu, DISPERAT să rămână la putere, Biden este îngrijorat”

O tânără israeliană, luată ostatică de HAMAS, cerută în căsătorie de un terorist: „A adus un inel, m-am prefăcut că râd, ca să nu mă împuște în cap”

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
O femeie a murit după ce a fost proiectată de banda de alergare prin fereastră...
A suferit o comoție cerebrală! Familia Regală a Marii Britanii, lovită de o nouă tragedie
GALERIE FOTO. Mihaela Borcea, imagini îndrăznețe: și-a etalat bustul generos în costum de baie!
Monica Gabor, prima reacție după ce a văzut imaginile cu Irina din România! Unde a...
Sabotorii ruși au crezut că au distrus o fabrică de la Berlin care livra ajutoare...
Nici unul dintr-un milion n-ar fi pariat pe o asemenea transformare! Imagini cum n-ai fi...
Anca Sigartău, diagnosticată cu CANCER. Medicii i-au spus că mai are doar 1 an de...
Evaluare Naţională 2024. Reacţia unei eleve, după exerciţiul "complex" de la Limba română. Nota depinde...
Plaja din România cu prețuri mult mai mici decât Mamaia. Un șezlong costă 15 lei
Gordon Ramsay, la un pas de moarte! Celebrul bucătar a trecut printr-un accident extrem de...
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar...
Britanicii au pus sub lupă DUSTER. Ce cred despre SUV-ul din Mioveni?
România îl contestă pe omul lui Putin. Cine este Ruben Vardanyan
Premieră ISTORICĂ! Ce a adus o sondă chineză de pe fața nevăzută a Lunii?
Se schimbă permisul de conducere categoria B. Modificare radicală pentru șoferi din 2025
Debandada e-Factura. S-au schimbat regulile pentru acești români
Din 15 iulie, 10 ispite feminine aşteaptă să demaşte cele mai ascunse trăiri ale concurenţilor...
"Am sperat că Viorel scapă!" - Părinții bărbatului mort la Ibănești își urlă durerea!
Băieții din „Casa Iubirii” observă cum Gagea pierde teren în fața Alexandrei. Ce spune tânăra...
O nouă veste tristă s-a abătut asupra lumii muzicale. Membrul unei formații celebre a fost...
BANCUL ZILEI. Bulă: - Mă, tu, acolo, în Japonia, câte ore pe zi lucrezi?
Nvidia nu mai este cea mai valoroasă companie din lume. Cât au scăzut acțiunile pe...
×