Instanța supremă acuză Guvernul Bolojan că „demonizează” sistematic justiția și îi transformă pe magistrați în ținte

Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează ferm la declarațiile recente venite din partea reprezentanților Guvernului, acuzând o campanie de prezentare distorsionată a situației financiare din sistemul judiciar și o tentativă de afectare a imaginii magistraților.

ÎCCJ acuză Guvernul Bolojan că „demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte”

Magistrații susțin că discuțiile publice privind așa-zise datorii ale statului către sistemul judiciar sunt prezentate fără context și riscă să inducă în eroare opinia publică.

„În contextul afirmațiilor lansate recent în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar, considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucît aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție”, se arată în comunicat.

NEWS ALERT Jurnalista Sorina Matei a preluat șefia TVR formal. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial

20:33

NEWS ALERT Curtea de Apel București îl trimite după gratii pentru 30 de zile pe rusul instruit să facă diversiuni în România

20:23

ÎCCJ explică faptul că sumele invocate în spațiul public nu ar reprezenta doar datorii curente, ci și dobânzi și penalități acumulate în timp, ca urmare a neexecutării unor hotărâri judecătorești definitive.

„1. Sumele invocate public reprezintă în mare parte dobînzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligații stabilite prin hotărîri judecătorești definitive. Debitului principal, semnificativ mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întîrzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate. Situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii”.

În plus, instanța supremă susține că prezentarea acestor cifre în spațiul public ar avea rolul de a crea o percepție negativă asupra magistraților și de a justifica măsuri care ar afecta independența sistemului judiciar.

„2. Cifrele vehiculate public sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar. În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească. Aceeași strategie a fost folosită și în materia pensiilor, unde cultivarea deliberată a unei percepții negative a justificat măsuri ce au afectat garanțiile de independență. Or, independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică”. 

Într-un ton și mai tranșant, ÎCCJ acuză existența unei strategii de „demonizare” a sistemului judiciar, despre care spune că ar devia atenția de la problemele reale ale guvernării.

„3. Demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”.

În final, instanța supremă transmite că va utiliza toate instrumentele legale pentru apărarea independenței justiției, inclusiv în ceea ce privește autonomia financiară.

„4. Reafirmăm prin prezenta că Înalta Curte de Casație și Justiție va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în conformitate cu exigențele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independențe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorității judecătorești” se mai arată în comunicat.

AUTORUL RECOMANDĂ