În această vară, vom putea mânca primele STRIDII japoneze crescute în Marea Neagră. Experimentul de acvacultură de pe litoralul românesc, un succes

În vară, dacă vrem, vom mânca primele stridii japoneze crescute în Marea Neagră. Experimentul de acvacultură de pe litoralul românesc a trecut de cel mai critic moment, acela al furtunilor de iarnă. Scoicile au în continuare un ritm de creștere foarte bun, iar specialiştii sunt convinşi că în anii următori asemenea ferme marine vor deveni o obişnuinţă.

Cercetătorii au trecut prin mari emoţii, iarna aceasta. Prima fermă românească de moluşte din Marea Neagră s-a confruntat cu cel mai dificil test: vremea rea.

REACȚIE Miruță, despre varianta unui premier tehnocrat: ”Nu e o soluţie pe care putem să o introducem noi, doar cu 13% în Parlament”

09:07

CONTROVERSĂ Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea

09:00

Furtunile puternice din luna decembrie au generat valuri chiar şi de peste 7 metri, spun specialiştii, dar ferma experimentală a rezistat condiţiilor vitrege din Marea Neagră.

Singura problemă care a apărut a fost distrugerea unei ancore insuficient înnisipate, însă a fost repoziţionată, iar instalaţia bine întinsă.

Investitorii se pregătesc de amenajări subacvatice

Instalaţiile de creştere sunt intacte, iar moluştele şi-au triplat greutatea. Asta înseamnă că în vară vom mânca la restaurante stridii româneşti.

„Instalaţia a rezistat bine. Motiv pentru care putem afirma că, da, putem face acvacultură de scoici şi în Marea Neagra. Am avut în jur de 1.000 de bucăţi. Practic, mortalitatea este de 3-5 la mie. Din octombrie până în iunie cu puiet de 8 grame putem să ajungem la comercializarea acestei delicatese”, spune biologul Victor Niţă.

Cercetătorii, în colaborare cu specialiştii din Italia, au lansat un nou model de cuşti.

„Este avantajos pentru că practic într-o singură cuşcă avem trei etaje, fiecare cu câte patru sectoare în care putem să amplasăm materialul biologic. Materialul biologic este amplasat în unu, două sectoare”, a adăugat biologul.

Stridiile japoneze au fost aduse la ţărm, iar specialiştii le-au analizat minuţios.

„Stridiile sunt aduse în laborator pentru a efectua măsurătorile cât mai corect, după aceea sunt returnate înapoi pe instalaţie. Se măsoară lungimea, sunt parametri standard, deci exact în acest fel şi înălţimea cochiliei. În momentul în care stridiile vor depăşi 40 de grame vom începe să evaluăm şi procentul de carne”, precizează Magda Nenciu, cercetător.

Investitorii se pregătesc deja de amenajări subacvatice.

„Pentru noi e de interes, noi am procesionat un lot în zona Gura Portiţei de 4 hectare pentru mitilicultura, pentru creşterea midiilor, dar din ce ştim se pretează şi creşterea stridiilor. Costul, probabil, se va ridica undeva în jur de câteva sute de mii de euro”, a declarat Cătălin Buhai, unul dintre investitori.

„O gură de aer” pentru economie

Funcţionarea pe termen lung a proiectului pilot înseamnă şi „o gură de aer” pentru economie.

„Sunt singura noastră sursă de venit. Sunt importante pentru economie pentru că o parte din rezultate se transferă şi către agenţi economici”, spune Florin Timofte, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM).

Legea care permite înfiinţarea fermelor de scoici în România a fost adoptată în urma anchetei Observator TV care a dezvăluit cum în farfuriile noastre ajung moluşte recoltate ilegal, din zone portuare, contaminate cu metale grele sau poluanţi.

FOTO – Captură video: Observator TV (Antena 1)