În februarie, legile Educației ar trebui să intre în dezbatere în Parlament. Care sunt principalele modificări pe care le vor aduce în învățământul românesc

În februarie, legile Educației ar trebui să intre în dezbatere în Parlament. Care sunt principalele modificări pe care le vor aduce în învățământul românesc
Legile educației, blocate la cele 1000 de amendamente. Ce urmează pentru școala românească?
Publicat: 28/01/2023, 19:21

Modificările Legii Educației au la bază proiectul „România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, care promitea schimbări fundamentale în educație. Actuala formă a actului normativ a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 ianuarie 2011, moment de la care se află în vigoare și stă la baza funcționării sistemului de învățământ românesc. Aceasta a avut mai bine de 100 de modificări aduse de miniștrii Educației din această perioadă și a devenit cel mai corectat și mai completat act normativ din ultimul deceniu. La mai bine de 12 ani distanță, un nou pachet de legi ale Educației ar trebui să intre în dezbatere în Parlament, în luna februarie. Gândul a trecut în revistă traseul acestor legi, schimbările majore pe care ele le pot provoca în învățământul românesc, dar și controversele din jurul lor. 

Premierul Nicolae Ciucă a precizat, înainte de prima ședință de Guvern din 2023, că proiectele legilor Educației vor fi finalizate până la noua sesiune parlamentară, fără să dea o dată exactă.

„În perioada următoare vom avea activități care vor viza pregătirea și susținerea proiectelor din Strategia pentru România Educată. Am discutat să finalizam și să agreăm în continuare pachetul de legi ale Educației, urmând ca, odată ce va începe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament”, a spus Nicolae Ciucă.

Pachetul de legi ale Educației a fost elaborat pe baza datelor din raportul proiectului „România Educată”. Ce modificări apar

„Pe 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat reforma numărul unu din Educație și anume elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului România Educată”, spunea ministrul învățământului de atunci, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă.

„Termenul asumat este trimestrul trei din anul 2023, adică septembrie 2023. Parlamentul European a validat în luna noiembrie (2021) această reformă. Pe 12 iulie 2022, la un an de la prezentarea raportului final pentru proiectul «România Educată», Ministerul Educației a transpus în proiecte de lege toate principiile din proiectul România Educată”, a mai spus Cîmpeanu.

Consultarea publică pe tema noilor legi ale Educației s-a desfășurat în perioada 13 iulie – 24 august 2022, iar controversele nu au întârziat să apară. Legea a fost dezbătută în 48 de întâlniri cu reprezentanți ai corpului didactic, sindicatelor, elevilor și studenților, părinților, în urma cărora au rezultat 1.486 de propuneri de ameliorare a legii, ce reunesc peste 9.000 de amendamente.

Zeci de profesori universitari și peste 100 de personalități din mediul cultural, intelectual au solicitat atunci prelungirea perioadei de consultare publică, până în toamnă, având în vedere importanța strategică a noilor legi, lucru care nu s-a întâmplat.

Termenul la care trebuiau prezentate în Guvern noile proiecte de legi ale Educației rezultate din consultarea publică au fost amânate de mai multe ori. Acestea ar fi trebuit să fie pe ordinea de zi a Executivului în septembrie, apoi în octombrie, până la finalul lunii, dar, pe 28 octombrie, ministrul Educației, Ligia Deca, anunța că prelungește cu încă două săptămâni termenul până la care va prezenta în Guvern noile proiecte de legi. Pe 13 decembrie, Ligia Deca a anunțat că proiectele legilor Educației vor fi amânate „după sărbătorile de iarnă”.

Ce modificări apar în noile legi

Principala modificare a actualului act legislativ ce reglementează învățământul, Legea 1/2011 a educației naționale, constă în faptul că va fi înlocuită de două legi, respectiv una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel universitar.

Iată câteva dintre modificări în legea pentru învățământul preuniversitar și pentru cel universitar

  • prelungirea, din 2030, a duratei învățământului obligatoriu, prin includerea grupei mici de la grădiniță. Învățământul obligatoriu cuprinde acum grupa mijlocie și grupa mare de la grădiniță, învățământul primar, cel gimnazial și cel liceal.
  • media din gimnaziu nu va mai fi luată în calcul la admiterea la liceu.
  • la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține, în mod obligatoriu, evaluări scrise la materiile „limbă și comunicare” și „matematică”.
  • colegiile naționale, respectiv acele licee ce au demonstrat, de-a lungul anilor, că fac educație de calitate, vor putea organiza examene de admitere, prin care să se ocupe 90% din locuri, restul de 10% urmând să fie ocupate prin distribuire în urma evaluării naționale.
  • fiecare din cele cinci federaţii reprezentative ale studenţilor va avea câte un membru în cele şase consili consultative ale ministerului, inclusiv în cele care pot viza analiza unor cazuri de plagiat
  • studenţii vor putea convoca, în premieră, şedinţe ale Senatelor universitare, pe probleme studenţeşti
  • reducerile pe transportul feroviar și naval pentru studenți ar urma să fie mărite de la 50% la 65%
  • universitățile vor trebui să asigure un minim de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior
  • va crește durata studiilor universitare de doctorat de la trei ani, cât e acum, la patru ani.

Controverse în jurul noilor legi ale educației

O situație care a generat discuții aprinse a fost cea a colegiilor naționale care vor putea organiza examen de admitere, care, în forma inițială, ar fi trebuit să fie înainte de evaluarea națională. În varianta actuală, orice liceu, indiferent de clasificare – colegiu național, colegiu, liceu teoretic sau tehnologic, grup școlar – ar urma să poată organiza admitere pe 90% din locuri pentru clasele la care la precedentele sesiuni a existat concurență. Admiterea la liceu va avea loc după Evaluarea Națională și liceele pot pune condiție de intrare ca un procent din media de admitere să fie reprezentat de media de la aceasta.

Dispare Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNCTADU)

Una dintre principalele discuții generate de noile acte normative a fost faptul că nu mai apare în noua lege Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNCTADU). Responsabilitatea verificării tezelor de doctorat va fi transferată aproape exclusiv Comisiilor de Etică ale universităților. Vor exista, totuși, în paralel alte două structuri: Comisia Naţională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) și Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU).

În plus, va exista posibilitatea renunţării la titlul de doctor, „prin act unilateral de voinţă” şi cu prescrierea faptei după o perioadă de 3 ani.

Liceele pedagogice nu vor mai avea specializarea de educator-învățător, ci doar pe cea de educator-puericultor

Acest lucru înseamnă că liceenii formați în liceele pedagogice vor putea preda doar copiilor din creșe și grădinițe. Până acum, liceele pedagogice aveau și specializarea de educator-învățător, scrie edupedu.ro.

Conform noii legi, articolul 52, alin. (2) stabilește că liceele pedagogice vor avea specializările de educator-puericultor și instructor de educație extrașcolară:

„(2) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educator-puericultor, instructor de educaţie extraşcolară”.

Totuși, elevii care la data adoptării proiectului de lege erau înscriși în licee pedagogice și aveau specializarea de învățători vor putea fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar.

Doctoratul nu va mai fi necesar pentru funcția de asistent universitar

Spre deosebire de actualele reguli din domeniu, titlul de doctor nu va mai fi necesar pentru ocuparea funcției de asistent universitar, conform noului proiect de lege, urmând ca pentru celelalte funcții și grade didactice obligativitatea doctoratului să rămână.

„Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar este necesară îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime și de deținere a diplomei de doctor”, scrie în proiectul de lege.

Un lucru pe care Alianta Universitară G6-UMF (o alianță formată din universitați de medicină și farmacie și un consorțiu format de universități de științe agronomice și medicină veterinară) îl consideră benefic.

„Flexibilizarea carierei didactice si deschiderea acesteia pentru tinerii absolventi, prin eliminarea criteriului de doctorat pentru functia de asistent universitar – cariera academică în domeniul medico-farmaceutic este intricată cu cea profesională de medic/farmacist, particularitate care în prezent face dificilă accederea la titlul de doctor, dar și derularea, în paralel, a studiilor doctorale și a rezidențiatului”, conform unui comunicat G6-UMF.

Au apărut discuții despre o nouă amânare a prezentării legilor Educației

Acum, pe măsură ce se apropie momentul pentru prezentarea noilor legi ale educației în Coaliție și în Guvern, apar noi discuții în cadrul partidelor.

Senatorul PSD Vasile Dîncu i-a cerut lui Marcel Ciolacu prelungirea termenelor pentru prezentarea legilor Educației în Coaliție și în Guvern.

Dîncu a scris pe Facebook: „Fiind vorba despre viitorul României nu cred că putem aborda politicianist sau superficial aceste legi”.

El susține că sunt multe lucruri care ar trebui refăcute și ar trebui găsite soluții la unele probleme pe care aceste legi le au și că sunt multe măsuri administrative, dar prea puține schimbări de paradigmă care să ducă la schimbări rapide de la nivelul culturii, civilizației și mediului tehnologic.

Senatorul PSD a mai spus: „Va trebui să ne aplecăm serios pentru ca rezultatul să fie un instrument legislativ care să reziste mai mult în timp.”

Răspunsul PNL nu a întârziat să apară: „Există un consens în Coaliţie şi un calendar asumat ferm pe tema legilor Educaţiei”, spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe.

„Calendarul pe legile Educaţiei este agreat în coaliţie şi rămâne acelaşi. Nu înţelegem declaraţiile domnului Vasile Dîncu, mai ales că nu sunt în concordanţă cu cele asumate de PSD în această situaţie. Ce este clar e că legile Educaţiei îşi vor urma parcursul aşa cum am stabilit.

Vor intra pe circuitul de avizare interministerială în Guvern, spre adoptare, după ce experţii partidelor din coaliţie le-au consultat, iar ulterior vor merge în Parlament pentru a fi dezbătute şi votate”, a declarat Stroe.

Foto: Shutterstock

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ” 

EXCLUSIV VIDEO | Anul 2022, fără schimbările majore așteptate în școală. Ștefan Pălărie: „Excesul de politizare este drama învățământului. Cât timp rămânem în zona asta, România educată este doar o panglică poleită pe un mare dezastru”

EXCLUSIV | Cum a ieșit bugetul Educației pe 2023 mai mic decât în 2022, deși el este mai mare? Explicațiile uluitoare ale analiștilor: ”Este o majorare prin scădere, ca pentru o Cenușăreasă, primește ce mai rămâne. Ne amanetăm viitorul”

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Firea, despre retragerea lui Cîrstoiu din cursa pentru Capitală: „Este foarte târziu. Dacă-l retragi, cine...
”Ne datorați 500 de lei”! Cum a aflat tatăl lui Sebi că fiul său a...
FOTO. Cum arată românca din Pașcani, părăsită de bărbatul cu avere de 800.000.000 de euro,...
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Pușcăriașii reveniți de pe front au îngrozit Rusia. O profesoară premiată de Kremlin, ucisă cu...
Halucinant! Prezentatoare TV de la noi, audiată pentru trafic de droguri. Ar avea conexiuni cu...
Breaking news despre Prințesa Kate! Vești crunte!
O casă superbă cu trei etaje, care se întinde pe mai mult de 16.000 de...
Cu ce s-ar ocupa bărbatul suspectat că ar fi omorât-o pe Mirela, femeia găsită fără...
Acest bărbat a devenit prima persoană din istorie care a alergat tot continentul African dintr-un...
Ce bust, ce posterioare! Divele sunt bine tare din cap până în picioare
Mașină prinsă de radar, însă șoferul nu poate fi identificat. Cine plătește amenda?
Nehammer vrea Moscova la masa negocierilor pentru încheierea războiului: ,,Nu poate exista pace fără Rusia”
Cea mai CIUDATĂ stea din Calea Lactee S-A TREZIT după un somn de 10 ani
Se dă lege în România. Va fi obligatoriu pentru București. Au anunțat azi, 12 aprilie
Droguri în showbiz. Natalia Mateuț chemată la DIICOT
S-a câștigat marele premiu la Loto 6/49, la tragerile de pe 11 aprilie 2024. Unde...
Mărturii pline de durere! Ce a declarat fata unui pacient, care ar fi murit la...
Roberta, invitată de Robi în Camera Roșie. De ce crede acesta că ea se joacă...
"Uşa era închisă". Detalii cutremurătoare despre crima din județul Alba. Cum a scăpat nepoata bărbatului...
BANCUL ZILEI. Ce-i spune Bulă soției după noaptea nunții: Din câte văd, dragă, eu...
Cercetătorii descoperă că Inteligența Artificială poate face „pe proasta”