Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare importantă pentru creștini. Ce să nu faci niciodată de Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui

Pe data de 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Sărbătoarea este cinstită prin post aspru, fiind totodată considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Ziua de 14 septembrie mai este cunsocută în popor drept Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită ”piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Vance poate face cedări la negocieri pentru a-l salva pe Trump de această povară”

09:00

CONTROVERSĂ „Experiment social” marca „FSB”. Ce sumă li s-a promis rușilor amatori de câștiguri financiare rapide pentru a comite acte de sabotaj

09:00

Înălțarea Sfintei Cruci. Pe 14 septembrie se strâng ultimele plante de leac

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Citește și: Sărbătoare importantă pe 9 septembrie. Cui spunem ”La mulți ani”