Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare importantă pentru creștini. Ce să nu faci niciodată de Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui

Pe data de 14 septembrie, creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche dintre sărbătorile creştine și aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota.

Sărbătoarea este cinstită prin post aspru, fiind totodată considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Ziua de 14 septembrie mai este cunsocută în popor drept Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită ”piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

ALEGERI Alegeri istorice în Bosnia și Herțegovina: Harta a unui scrutin crucial într-o țară divizată, marcat de tehnologie nouă și tensiuni geopolitice

12:19

IMOBILIARE Satul în care o casă cu teren de 400 metri pătrați se vinde cu 10.000 de euro. Unde se află

12:13

Înălțarea Sfintei Cruci. Pe 14 septembrie se strâng ultimele plante de leac

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchete de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice contra duhurilor rele sau cu scop fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Citește și: Sărbătoare importantă pe 9 septembrie. Cui spunem ”La mulți ani”