Un complet de trei judecători al ICCJ se va pronunţa asupra contestaţiei privind legalitatea rechizitoriului în cazul „Revoluţiei”

Un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se va pronunţa asupa contestaţiei privind legalitatea rechizitoriului în cazul Revoluţiei, ca urmare a opiniilor divergente ale celor doi judecători din completul desemnat cu soluţionarea acţiunii lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus.

Curtea de Apel Bucureşti, în 25 octombrie 2023, a „constat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: – Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii (…)”.

Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecători, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ÎCCJ.

EXCLUSIV George Simion, reacție la Gândul. Liderul AUR a explicat de ce nu a mers în Piața Victoriei la protestul oierilor

19:50

Patrick André de Hillerin: Cum o să dați banii înapoi, băi, borfașilor?

19:41

În 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunţe asupra contestaţiei celor trei inculpaţi. După trei amânări, miercuri, 15 mai 2024, în şedinţa camerei de consiliu s-a decis definitiv „repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă”.

Conform art. 354, alin. (5) Cod procedură penală, în situaţia în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă.

Dosarul Revoluției. Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanității

Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmau procurorii.