Klaus Iohannis a trimis Parlamentului să ratifice decretul privind sistemul de resurse proprii ale UE

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 15 februarie a.c., decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Deciziei (UE, EURATOM) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles.

Pe 3 februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul de resurse proprii ale UE, potrivit căruia nivelul contribuţiei României pentru anul 2021, conform scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021, este de 2,357 miliarde de euro (aproximativ 11,549 miliarde de lei)

Decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (2020/2053) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă prevederile sale se aplică numai după ratificarea sa de către toate statele membre şi sunt direct aplicabile statelor membre, fără a mai fi necesară transpunerea lor în legislaţia naţională.

ECONOMIE Sindicatul german IG Metall cere creșteri salariale de 5% pentru milioane de angajați din industria metalurgică și auto

16:32

REACȚIE Mihai Fifor îl atacă pe Siegfried Mureșan după condiția pusă PSD: „O glumă proastă”

16:26

Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre

După ratificarea noii decizii, Comisia Europeană va recalcula contribuţiile statelor membre pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data intrării în vigoare.

Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 şi pachetul de reconstrucţie Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074 miliarde de euro şi din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporţie de granturi, în valoare de 390 miliarde de euro şi împrumuturi, în valoare de 360 miliarde de euro.

Bugetul UE poate și ar trebui să joace un rol important în protejarea mediului și a climei, determinând dezvoltarea durabilă și conducând o transformare cu emisii reduse de carbon în Europa Centrală și de Est și nu numai.

României îi vor reveni 79,94 miliarde de euro. Acestea vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Potrivit prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice regulile şi metodologia de constituire a bugetului Uniunii Europene prin sistemul resurselor proprii, potrivit prevederilor Articolului 311 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că: “bugetul este finanţat integral din resurse proprii”.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76(3) din Constituţia României, republicată, este necesară solicitarea dezbaterii şi adoptării de către Parlament în procedură de urgenţă a proiectului de lege, pentru a putea accesa fondurile aferente instrumentului de relansare economică.