Klaus Iohannis: Destinul României este rezultatul forței pe care o are națiunea noastră și, implicit, al forței pe care o manifestă DIPLOMAȚIA țării

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, cu ocazia Zilei Diplomaţiei Române, că diplomaţia este supusă în ultimii ani unor noi transformări geopolitice, digitale şi sociale iar destinul României este rezultatul forţei pe care o are naţiunea noastră şi, implicit, al forţei pe care o manifestă diplomaţia ţării.

Ziua Diplomației Române îmi oferă prilejul de a felicita întreg corpul diplomatic și consular al României pentru activitatea desfășurată pentru promovarea în plan extern a intereselor statului român și ale cetățenilor români, pentru asigurarea influenței și a prestigiului țării noastre în lume.

Într-un context internațional marcat de conflicte, crize și de contestarea de către o serie de actori a ordinii globale fundamentate pe reguli, România beneficiază de securitate și stabilitate și contribuie la asigurarea securității europene, datorită unei politici externe coerente, curajoase, ghidate de principii și valori clare și bine puse în aplicare, transmite  Iohannis în mesaj.

Conform președintelui, diplomaţia continuă să aibă un rol determinant în asigurarea păcii şi a unui cadru propice pentru progresul României şi pentru creşterea bunăstării cetăţenilor săi.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

Este definitorie în acest sens contribuția diplomației române la configurarea unui răspuns adecvat în raport cu provocările majore de securitate generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta a inclus eforturi intense de promovare în cadrul NATO și al Uniunii Europene a imperativului de a consolida capacitatea de apărare și descurajare pe Flancul Estic. Totodată, a accentuat importanța strategică a zonei Mării Negre pentru stabilitatea și prosperitatea întregii Europe, notează el.

Iohannis afirmă că rolul diplomaților români în intensificarea interacțiunii strategice a României cu SUA și cu ceilalți parteneri de referință din cadrul comunității euroatlantice, dar și de la nivel global a fost unul indispensabil.

Demersul a fost cu atât mai relevant pe fondul amenințărilor hibride extinse ale Rusiei îndreptate împotriva lumii democratice, explică președintele.

Iohanis mai spune că dezvoltarea cooperării multidimensionale cu state din vecinătate, dar și din alte regiuni ale lumii, promovarea obiectivelor României în cadrul UE – de la aderarea țării noastre la spațiul Schengen, la susținerea procesului de extindere a Uniunii, – avansarea unor proiecte de țară, precum aderarea la OCDE – toate acestea sunt semnificative în egală măsură și nu ar fi fost posibile fără implicarea activă a membrilor corpului diplomatic și consular al României.

„Diplomația este supusă în ultimii ani unor noi transformări geopolitice, digitale și sociale, ceea ce implică o adaptare continuă. În acest context, activitatea și responsabilitatea unui diplomat s-au modificat de o manieră substanțială.

Vă reamintesc că destinul României este rezultatul forței pe care o are națiunea noastră și, implicit, al forței pe care o manifestă diplomația țării, oferind prin dumneavoastră exemplul unui partener credibil, stabil și responsabil.

Indiferent dacă activați în Centrala MAE, în ambasadele și oficiile consulare ale României din străinătate sau desfășurați activități în cadrul altor instituții sau organizații, vă îndemn să acționați în continuare cu același profesionalism și devotament pentru îndeplinirea misiunii extrem de importante pe care o aveți”, a conchis Iohannis.

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu: Diplomaţiei române îi revine rolul de a aduce contribuţia României la STABILITATE şi securitate regională şi globală

Klaus Iohannis, MESAJ de Ziua Limbii Române: Românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtăşesc o comunitate de limbă, cultură şi istorie