Liberalii vor să modifice Codului rutier, pentru a aduce mai mulți bani la buget. „Plata amenzilor reprezintă și o formă de disciplinare a șoferului auto”

Un grup de deputați din grupul liberal vrea ca șoferii să nu mai poată conduce autovehicule sau tractoare dacă nu își achită amenzile primite. Principalul argument este că neplata amenzilor afectează bugetele locale și, în plus, această sancțiune e menită să îi „disciplineze” pe șoferi, în contextul în care România înregistrează cel mai mare număr de morți în accidente rutiere.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice cu modificările si completarile ulterioare, înregistrată, în 28 martie, în dezbaterea Senatului, prima cameră sesizată, prevede completarea articolului 103 cu o nouă situație în care se suspendă exercitărea dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere, respectiv până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost achitată în termen de 60 de zile de la sancţionarea contravenientului.

MILITAR Canada și Ucraina au încheiat un parteneriat strategic pe 100 de ani. Premierul canadian anunță producția unui milion de drone în următorii 2 ani

23:50

CONTROVERSĂ Bolojan încearcă să-și justifice eșecul privind reducerea numărului de parlamentari. Susține că inițiativa celorlalte partide e o manevră de imagine

23:39

Expunerea de motive pentru propunere a fost asumată de trei deputați din grupul liberal – Laurentiu-Dan Leoreanu, Florin Roman și Gabriel Avramescu – și are, în total, 21 de semnături de susținere. Senatul este prima cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaților.

„Avem un nivel scăzut de achitare a amenzilor rutiere”

În expunerea de motive pentru modificarea OUG nr. 195/2002, inițiatorii argumentează că, dincolo de numeroasele accidente rutiere care se petrec în România, o altă problemă cu care ne confruntăm este aceea că avem un nivel scăzut de achitare a amenzilor rutiere. Astfel, potrivit unor discuții pe care le-am avut cu reprezentanți ai Poliției, mulți contravenienți nu achită amenzile pe care le-au dobândit, prin încălcarea legii în vigoare.

Principala problemă este aceea că unitățile administrativ teritoriale nu au instrumente pentru a încasa amenzile și a le transforma, deci, în venit la bugetul local. Încasarea acestora este posibilă doar după perioade lungi de timp sau niciodată, ceea ce înseamnă o diminuare a bugetului local.

De asemenea, nerealizarea acestui indicator – încasarea amenzilor – implică și o diminuare a cotelor ce sunt repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale, fără ca unitățile administrativ teritoriale să aibă vreo vină. Prin urmare, în mod automat, se înregistrează o diminuare a bugetului total local respectiv.

În plus, neplata amenzilor rutiere devine o problemă pentru bugetele locale, mai ales în condițiile în care Curtea de Conturi sancționează neîncasarea acestor amenzi, deși primăriile nu au nicio vină în aceste situații.

Mai mult, argumentează inițiatorii, plata amenzilor reprezintă și o formă de disciplinare a șoferului auto, absolut necesară pentru o țară precum România, care înregistrează cel mai mare număr de morți în accidente rutiere raportat la populație din UE, 85 de morți la un milion de locuitori. 18.800 de persoane și-au pierdut viața într-un accident rutier produs in Uniunea Europeana in 2020, ceea ce reprezintă o scădere anuală fără precedent, de 17%, față de 2019, arată statisticile finale privind siguranța rutieră pentru anul 2020, publicate de Comisia Europeană. Scăderea se datorează restricțiilor impuse de pandemie, care au redus mobilitatea oamenilor.

A crescut ponderea deceselor din accidentele rutiere

Cele mai recente date statistice preliminare privind decesele din accidente rutiere pentru anul 2021, anunțate miercuri de Comisia Europeană, arată că, din păcate, România își menține acest loc fruntaș.

Potrivit Comisiei Europene, clasamentul global al ratelor mortalității pe țări nu s-a schimbat în mod semnificativ, în 2021, față de 2020, cele mai sigure drumuri aflându-se în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (93/milion) a raportat cea mai mare rată în 2021. Media UE a fost de 44 de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori.

Mai mult, România, cu rata de 93 per milion de locuitori a crescut față de cea de 85, din anul anterior, an care a fost marcat însă și de restricții de mișcare.

Pe ansamblu, se estimează că 19 800 de persoane au murit anul trecut în accidente rutiere, ceea ce înseamnă o creștere cu 1.000 (+ 5%) față de 2020, dar reprezintă totuși cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puțin față de perioada anterioară pandemiei (2019). Obiectivul global este reducerea la jumătate a numărului de decese până în 2030. La nivelul UE, în ultimul deceniu s-a înregistrat o scădere de 36 %, a anunțat Comisia miercuri.

Pentru a intra în vigoare, propunerea trebuie să fie votată de senatori, apoi de deputați, să treacă de controlul de constituționalitate, să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis și să fie publicată în Monitorul Oficial.