Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: „Investim sau tăiem din cheltuieli?”

Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a publicat un mesaj pe Facebook în care arată rata de succes în mediul privat și cum a reușit să tripleze investițiile în cercetare, ajungând la același nivel cu finanțarea publică.

„În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli?

Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani.

NEWS ALERTGeorge Simion prezintă alternativa AUR pentru București și critică situația din Capitală, după protestul contra arestării lui Călin Georgescu

19:13

LOTOLoto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc | Rezultate LOTO duminică, 15 noiembrie 2026: Report la Joker la categoria I de peste 1,75 milioane de lei

18:54

Greșit.

Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a punctat Mihai Costoiu în începutul postării.

Investițiile private în cercetare au ajuns la nivelul finanțării publice. De ce bugetul pe 2026 este crucial

„În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat.

Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri.

Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor.

Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete:

2023: peste 200 milioane lei;

2024: peste 540 milioane lei;

2025: peste 1.600 milioane lei”, a mai precizat fostul senator.

Cercetarea românească, între capitalul privat și responsabilitatea publică

Fostul senator aduce în față ideea că investițiile private în cercetare-dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste investiții generează deja rezultate concrete: formarea de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte active în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde.

„În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent.

Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat.

Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM.

Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM.

Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele.

Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile.

Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an.

De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat.

Cred că este un domeniu în care, când vorbim despre realizarea bugetului pe acest an, putem demonstra că nu urmărim doar să reducem din cheltuieli. Putem arăta că nu dorim doar să tăiem din bugete ci și să investim în viitor. Și este important să aliniem efortului statului cu dinamica investițiilor private.

Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare.

Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a mai precizat Mihai Costoiu în postarea sa.