Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că până la finalul anului 2025 ar vrea ca aplicația „Radarul Balastierelor” să fie gata. Un alt aspect pe care l-a adus în discuție a fost cel legat de inspectori. Numărul de controale efectuate de ei în primele 10 luni a fost unul foarte mic, nu au aplicat amenzi, 63% din sancțiuni fiind avertismente. O altă problemă a fost și valoarea amenzilor, care, după spusele ei, ar trebui majorate.
”Un alt semnal de alarmă este că Radarul Balastierelor a fost blocat, am adus experți care au lucrat pentru digitalizarea acestei aplicații și vom lucra, sper ca până la finalul anului, maxim începutul anului viitor să avem aplicația pornită. Va avea nevoie de o perioadă de tranziție, să fie urcate toate documentele în ea. Aplicația va trebui să funcționeze, este deja mult întârziată implementarea ei și avem nevoie de radarul balastierelor, avem nevoie dacă vrem să nu mai avem zone distruse întregi de râuri, comunități întregi care nu mai au acces la apă. Comunități întregi care nu mai au apă în fântâni, pentru că au fost făcute niște gestiuni foarte proaste ale zonelor respective, deci toate aceste lucruri trebuie să fie adresate și vor fi adresate punctual, voi fi foarte atentă ca autoritățile cu atribuții de control din subordinea Ministerului Mediului să își facă treaba”, a spus Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la B1.
Un alt aspect care a fost luat în vizor de ministrul Mediului este acela că în primele 10 luni ale anului 2025, inspectorii din subordinea ministerului au efectuat un număr mic de controale, față de alții de la alte instituții. Diana Buzoianu vrea implementarea unor bodyccam-uri pentru cei care merg pe teren.
„Partea de amenințări sau de hărțuiri sunt convinsă că există și pentru asta trebuie să avem bodycam-uri, eu vreau să implementăm bodycam-uri la nivel de Apele Române pentru inspectorii care merg pe teren. Pe de altă parte este greu de justificat că la 52 de controale că asta este media. 52 de controale în primele 10 luni ale anului pe inspector. Inspectorii din Apele Române, în primele 10 luni ale anului, au făcut o medie de 52 de inspecții în 10 luni de zile, este inadmisibil, să comparăm acest număr de inspecții cu cel făcut de Garda Națională de Mediu. Să vedem că este disproporționat, avem autorități de control în România, să facem acest raport și cu alte autorități de control din subordinea altor ministere și ne vom da seama că acest număr este infim față de ce fac alți inspectori la alte instituții”, a adăugat Diana Buzoianu.
O altă nemulțumire este legată de valoarea amenzilor date, cea mai mare fiind de 40.000 de lei, o sumă pe care Diana Buzoianu o consideră mică pentru o persoană juridică.
”Sunt probleme de legislație, trebuie să avem o discuție reală să simplificăm legislația sau trebuie să avem o discuție reală să creștem sancțiunile, am văzut sancțiuni aplicate de 40.000 de lei, maximul, maximul de sancțiuni aplicate. Ce înseamnă 40 de mii de lei pentru o persoană jurdică care și-a făcut sute de mii de euro vânzând agregatele colectate ilegal prin balastierele pe care le gestionau. Ce înseamnă 40 de mii de lei, nu înseamnă nimic, înseamnă că trebuie să lucrăm pe mai multe fronturi, dar să știm înăsprim legislația pentru că oamenii care astăzi se joacă, la propriu, cu apa pe care o beau comunități întregi. Aceștia trebuie să știe că există consecințe reale dacă mai continuă să acționeze în felul acesta. Să creștem și capacitatea instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, ce s-a întâmplat în ultimii ani, în ultimul an de zile, în 2025, 63% din sancțiunile aplicate sunt avertismente.
Întrebarea este, inspectorii care s-au dus pe teren și au văzut că nu sunt îndeplinite condițiile legii, au plecat de acolo dând un avertisment și în aceleași locuri alte instituții au venit și au dat amenzi. Cum poate fi asta justificat? Vă spun eu, nu poate să fie, o să avem o discuție serioasă, să reducem riscurile la care sunt supuși inspectorii, trebuie să creștem numărul de inspectori, dar trebuie să crească și gradul de profesionalism al acestor inspectori, pentru că riscul de a nu mai avea o apă potabilă sau apă în unele localități este un risc real și el trebuia să fie gestionat fix de aceste autorități”, a mai spus ministrul.