Mircea Geoană, la Summitul pentru Democrație de la Copenhaga: „Nu vedem niciun semn din partea Rusiei că ar deveni agresivă în termeni militari împotriva Suediei și Finlandei”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, în cadrul Summitului pentru Democrație de la Copenhaga, că nu vede nicio amenințare imediată pentru Suedia și Finlanda din partea Rusiei, în ceea ce privește aderarea acestora la NATO. Oficialul este de părere că cele două țări scandinave vor reuși să se alătura Alianței Nord-Atlantice, în ciuda obiecțiilor pe care le are Turcia.

„Suntem încrezători că Suedia și Finlanda ni se vor alătura. Aliații au rețineri. Și Turcia are niște îngrijorări legate de teroriști care sunt legitime”, a declarat Mircea Geoană în cadrul Summitului pentru Democrație de la Copenhaga. De cealaltă parte, Suedia și Finlanda au condamnat terorismul și au spus că sunt deschise dialogului.

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

ULTIMA ORĂ Decizia anului. Trump deschide piața americană pentru motorina rusească, după o discuție cu Putin. „Prețurile vor scădea spectaculos în toată lumea”. Zelenski acuză Washingtonul că finanțează indirect războiul Rusiei: „Un cadou de ziua lui Putin”

01:08

În ceea ce privește garanțiile de securitate pe care Suedia și Finlanda le-au primit pentru perioada premergătoare aderării la alianța NATO, Mircea Geoană a afirmat că nu vede niciun pericol real pentru cele două țări din partea Rusiei.

„Nu vedem niciun semn din partea Rusiei că ar avea capacitățile sau intenția în acest moment de a deveni agresivă în termeni militari împotriva acestor două țări candidate. Putem să tratăm această perioadă cu precauție într-un mod proactiv, dar nu vedem niciun risc real dintr-un punct de vedere militar tradițional pentru Finlanda și Suedia”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

Guvernul Finlandei a anunțat, joi, că plănuiește să își schimbe legislația pentru a putea să construiască bariere la frontiera de est cu Rusia. Acest lucru semnalează dorința autorităților de la Helsinki de a își îmbunătăți capacitatea de a răspunde împotriva pericolelor de tip hibrid, potrivit Reuters.

Oficialii se tem că Rusia ar putea încerca să exercite presiuni asupra Finlandei, trimițând solicitanți de azil la granițele sale. În prezent, zona de frontieră acoperită cu păduri dintre cele două țări este marcată doar cu indicatoare și delimitatoare din plastic, pe cea mai mare parte a celor 1.300 km.