După REVOLUȚIA care a amuțit o lume, NEPALUL numește prima femeie premier din istorie

Fosta preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki, a fost numită prim-ministru interimar după demisia premierului K.P. Sharma Oli, provocată de protestele din ultimele zile, care s-au soldat cu cel puţin 51 de morţi şi peste o mie de răniţi, conform celui mai recent bilanţ oficial.

Potrivit Agerpres, după jurământul depus la sediul prezidenţial Sheetal Niwas, ea a condus prima ședință a noului cabinet, în care miniştrii au decis să recomande preşedintelui nepalez, Ram Chandra Poudel, dizolvarea Camerei Reprezentanţilor.

Acordul vine după negocieri intense între preşedintele Ram Chandra Poudel, Sushila Karki, armata şi liderii mişcării de tineret ‘Generaţia Z’, care au solicitat dizolvarea parlamentului ca o condiţie pentru a permite formarea unui executiv interimar.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

Karki este cunoscută în Nepal pentru rolul său în lupta împotriva corupţiei şi a devenit o figură de consens în rândul tinerilor protestatari. De altfel, numele său a fost adus în discuţie, încă de la începutul crizei, ca opţiune pentru a conduce un executiv.

Colegiile profesionale şi asociaţiile de avocaţi au insistat în ultimele zile că orice soluţie trebuie să rămână în cadrul constituţional. Însuși preşedintele nepalez s-a angajat la o tranziţie care să păstreze statul de drept şi legitimitatea instituţională.

Potrivit noului acord, Camera Reprezentanţilor va fi dizolvată iar noul guvern va prelua puterea luând în considerare cererile protestatarilor care au blocat tranziţia după plecarea lui Oli.

Nepalul a petrecut trei zile într-un vid de putere, în timp ce parlamentul cerea o soluţie constituţională şi sectoare ale societăţii civile avertizau că orice executiv în afara Constituţiei ar fi lipsit de legitimitate.

Impasul a avut loc pe fondul unei creşteri a tensiunilor, protestele fiind declanşate după blocarea a 26 de reţele sociale pe 4 septembrie.

FOTO – Profimedia