Noul şef al AEP şi-a propus să scoată morţii de pe listele electorale. A găsit persoane de peste 100 de ani care figurau în viaţă şi apte de vot

Până în acest an, 14.410 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, şi decedate, au figurat ca votanţi în Registrul Electoral. Noul preşedinte al Autorităţii, Adrian Ţuţuianu, spune că lucrurile se vor schimba, începând cu 2026, în ceea ce priveşte evidenţa persoanelor cu drept de vot în România care figurează în baza de date a AEP.

Pe lângă acestea, ar mai fi şi 133.995 de persoane care se încadrează la categoria de vârstă 90-99 de ani şi care, de asemenea, majoritatea sunt decedate. Tot ce trebuie făcut este să fie găsite actele care justifică radierea acestora din registru, a mai spus Ţuţuianu în cadrul conferinţei de presă, de miercuri, de la sediul instituţiei.

RĂZBOI O dronă ucraineană a lovit turnul de răcire al unei centrale nucleare din Rusia. Unitatea era complet operațională în momentul impactului

22:29

VIDEO Ce au în comun Siegfried Mureșan și Nicușor Dan. Obiceiul care îl diferențiază pe premierul desemnat de Ilie Bolojan

22:13

Şeful AEP a mai spus că, printre propunerile pe care le are în vedere, se numără şi aceea ca documentul de bază al evidenţei electorale să fie Registrul Electoral.

”Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale cu caracter permanent, extrase sau copii ale acestora, care se gestionează de entităţi publice şi se utilizează în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor documentul de bază, evidenţă electorală, să fie Registrul Electoral”.

Potrivit lui Ţuţuianu, 734.195 de români, care figurează în viaţă şi că ar avea vârste între 80-89 de ani, în realitate sunt persoane decedate sau din aceia care au interzis dreptul de vot sau de a fi ales. În aceeaşi situaţie se află şi cei peste 14.000 de români cu vârste peste 100 de ani

”Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, evident cvasi majoritatea lor sunt decedate şi va trebui să găsim documentele care justifică radierea lor din registrul electoral. Presupune acest lucru o colaborare cu primăriile şi cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne. Ca unul care am lucrat în administraţia publică-locală, vă spun că sunt lucruri generate în special de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul la locul de naştere al persoanei respective şi asta ţine într-o bună măsură de administraţia publică-locală”, a mai spus Adrian Ţuţuianu.

Trebuie avut în vedere şi faptul că sunt cetăţeni români care au decedat în străinătate, dar actele de stare civilă nu au fost comunicate, iar aceste persoane rămân în Registrul Electoral. Problema trebuie rezolvată de către fiecare administraţie publică locală care trebuie să caute documentele, prin Starea Civilă, apoi să le comunice Secretarului Primăriei, pentru radierea defunctului din Registrul Electoral.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

🚨 AEP va propune reguli clare pentru publicitatea politică din online. Țuțuianu: „Legislația electorală din România este total depășită”

Adrian Țuțuianu este, oficial, șeful AEP, începând de astăzi. Mandatul său este de opt ani