Descoperirea din România care face înconjurul lumii! CNN transmite că în țara noastră a fost descoperită o bacterie rezistentă la 10 antibiotice. Unde a fost localizată

Într-o peșteră din România, oamenii de știință au descoperit o tulpină bacteriană blocată în gheață, rezistentă la 10 antibiotice moderne, dar care ar putea ajuta și la combaterea superbacteriilor, relatează CNN.

În adâncurile Peșterii Scărișoara din România se află unul dintre cei mai mari ghețari subterani din lume, o masă monumentală de gheață de dimensiunea a aproximativ 40 de bazine olimpice, care a început să se formeze în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Oamenii de știință care studiază microbi antici spun că o tulpină bacteriană pe care au dezghețat-o și analizat-o este rezistentă la 10 antibiotice moderne folosite pentru a trata boli precum infecțiile urinare și tuberculoza.

EXCLUSIV După ziduri sparte şi perdele murdare, Palatul Parlamentului mai surprinde o dată: Draperiile de la grupul liberalilor din Parlament sunt mânjite de sus până jos. Gândul publică imaginile

05:00

CONTROVERSĂ NYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele

23:09

Peștera Scărișoara din România. Foto: Mediafax

Deși nu există dovezi că bacteria ar fi periculoasă pentru oameni, „trezirea” unor microbi care au stat în stare latentă timp de mii de ani poate suna ca scenariul unui roman sau film SF. Noua cercetare demonstrează însă cum rezistența la antibiotice a evoluat, în anumite cazuri, în mod natural în mediul înconjurător, cu mult înainte ca antibioticele moderne să fie dezvoltate sau prescrise de medici. 

„Bacteriile antice pot rezista antibioticelor moderne deoarece rezistența la antibiotice este o caracteristică evolutivă străveche, modelată de-a lungul a milioane de ani prin competiția dintre microbi”, a declarat Cristina Purcarea, cercetător principal la Departamentul de Microbiologie al Institutului de Biologie București al Academiei Române și autor principal al studiului publicat în revista științifică Frontiers in Microbiology.

Pe măsură ce se amestecă între ele de-a lungul a milioane de ani, bacteriile pot împărtăși trăsături utile prin schimbul de mici fragmente de ADN, chiar și între specii bacteriene neînrudite, într-o cursă evolutivă a înarmării. Această strategie de supraviețuire a dus, în mod coincident, la faptul că unele tulpini de bacterii nu sunt afectate de anumite antibiotice, medicamente ale căror origini provin din compuși naturali. Fenomenul este mai frecvent în rândul tulpinilor microbiene care trăiesc în medii extreme, arată studiul.

„Antibioticele moderne pot accelera răspândirea rezistenței, pe baza unor mecanisme moleculare care existau în natură cu mult înainte ca oamenii să dezvolte aceste medicamente”, a adăugat Purcarea.

Oamenii de știință afrimă că informațiile obținute ar putea ajuta în lupta împotriva superbacteriilor moderne, care nu pot fi tratate cu antibioticele utilizate în mod obișnuit.

Nucleul de gheață

Noua tulpină bacteriană, cunoscută sub numele de Psychrobacter SC65A.3, prosperă în medii reci și nu poate infecta oamenii.

„Această tulpină este psihofilă, adică iubitoare de frig, nu de corpul uman. Majoritatea speciilor de Psychrobacter se găsesc de obicei în gheață sau în medii refrigerate”, inclusiv în alimente, a spus Purcarea. 

Proba analizată a provenit din carota cilindrică de gheață de 25 de metri, forată de echipă dintr-o zonă a peșterii cunoscută drept Sala Mare. Monstra analizată provenea dintr-o gheață veche de 5.000 de ani.

În laborator, cercetătorii au izolat diverse tulpini bacteriene și le-au secvențiat genomul pentru a evalua care gene permit tulpinii să supraviețuiască la temperaturi scăzute și care sunt legate de rezistența antimicrobiană.

Colonii izolate de Psychrobacter SC65A.3 pe mediu R2A la 4 grade Celsius (A) și pe mediu TSA la 15 grade Celsius (B). Foto: Ioana Paun et al., doi: 10.3389/fmicb.2025.1713017.

Tulpina SC65A.3, rezistentă la trimetoprim, clindamicină și metronidazol

În cazul tulpinii SC65A.3, expusă la 28 de antibiotice utilizate în mod obișnuit pentru tratarea infecțiilor bacteriene, s-a constatat că tulpina este rezistentă la 10 dintre ele, inclusiv la trimetoprim, clindamicină și metronidazol.

Pe măsură ce planeta se încălzește și ghețarii sau peșterile de gheață se topesc, microbii blocați de mii de ani ar putea fi eliberați, a precizat Purcarea. „Deși majoritatea sunt inofensivi, unii ar putea fi purtători de rezistență la antibiotice sau alte biomolecule necunoscute, care ar putea afecta ecosistemele actuale”, a adăugat cercetătorul prin e-mail.

Purcarea și echipa sa nu sunt singurii cercetători care evaluează riscurile asociate microbilor înghețați de mult timp și natura străveche a rezistenței antimicrobiene pe măsură ce lumea se încălzește. Alți oameni de știință au reactivat virusuri vechi de 48.000 de ani, pentru a examina riscul scăzut, dar subapreciat, al declanțării unei epidemii cauzate de un agent patogen latent.

Risc și speranță

Tulpina bacteriană identificată în acest studiu oferă, de asemenea, o oarecare speranță în lupta împotriva superbacteriilor. Analiza genomului Psychrobacter SC65A.3 a dezvăluit 11 gene capabile să distrugă sau să inhibe dezvoltarea altor bacterii, fungi și virusuri.

Majoritatea antibioticelor sunt dezvoltate din bacterii și ciuperci și au fost descoperite prin screening-ul microorganismelor care trăiesc în sol. Însă, în ultimele decenii, agenții patogeni au devenit rezistenți la multe dintre aceste medicamente din cauza utilizării excesive.

Necesitatea identificării unor noi candidați pentru antibiotice nu a fost niciodată mai urgentă, în condițiile în care lumea se confruntă anual cu aproape 5 milioane de decese asociate rezistenței antimicrobiene, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Matthew Holland, cercetător postdoctoral în chimie medicală la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a declarat că cercetătorii caută în medii noi și extreme, cum ar fi peșterile de gheață și fundul oceanealor, biomolecule care ar putea fi dezvoltate în noi medicamente antibiotice. Holland nu a fost implicat în noul studiu.

„Echipa din România a descoperit că această bacterie avea rezistență la 10 antibiotice sintetice destul de avansate, iar acest lucru în sine este interesant”, a spus el. „Dar au raporatat și faptul că ea secreta molecule capabile să distrugă o varietate de bacterii deja rezistente și dăunătoare”.

„Speranța este să analizăm moleculele pe care le produce și să vedem dacă există posibilitatea în cadrul acestor molecule de a crea noi antibiotice”, a adpugat el.

RECOMANDAREA AUTORULUI: 

• Bacterie periculoasă pentru organismul uman, depistată în apele Mării Negre. Medicii recomandă metode de precauție
• Virusuri „antrenate în spațiu” să ucidă bacterii pe Pământ. Primele exemplare ale experimentului științific de pe Stația Spațială au revenit pe Terra