O bucată din PĂMÂNT lipsește. Ipoteza geologilor: „Pământului bulgăre de zăpadă” explică o enigmă geologică veche de un secol

Geologii au dezlegat parțial misterul “Marii Neconformități”, un fenomen care arată că porțiuni uriașe din istoria geologică a Pământului par să fi dispărut. Ipoteza: ghețarii ar fi măturat întreaga scoarță continentală în urmă cu 700 de milioane de ani.

De mai bine de un secol, geologii din întreaga lume au fost derutați de o lipsă inexplicabilă de straturi geologice în numeroase situri de pe glob, printre care și celebrul Grand Canyon.

Acest fenomen, denumit „Marea Neconformitate” (The Great Unconformity), marchează un salt brusc între straturi de roci cu vârste diferite, despărțite de sute de milioane de ani de istorie lipsă.

ACTUALITATE Valentin Stan: Bolojan a informat Ambasada SUA despre unele probleme la proiectul nuclear Doicești, chiar dacă nu știe dacă mai este fezabil sau nu

06:00

EXCLUSIV Cum au fost aruncați în aer banii orădenilor pentru 2 linii aeriene fără călători: 3,3 milioane de euro pentru zboruri în care se află doar doi pasageri. Contractul a fost semnat pe vremea când președintele CJ era Ilie Bolojan.

05:30

Unde a dispărut o parte din scoarța Pământului?

O echipă de cercetători condusă de dr. Brenhin Keller de la Berkeley Geochronology Center susține că a găsit explicația: o eră glaciare extremă, numită „Pământul bulgăre de zăpadă”, ar fi fost responsabilă pentru ștergerea acestor straturi de rocă.

Această perioadă, care a avut loc acum aproximativ 700 de milioane de ani, ar fi acoperit aproape întreaga planetă cu gheață, declanșând o eroziune masivă a scoarței continentale.

„Este ca și cum planeta ar fi fost rasă cu un cuțit geologic”, a explicat Keller. Estimările arată că ghețarii ar fi îndepărtat între 3 și 5 kilometri de rocă, echivalentul a peste un miliard de kilometri cubi de material, potrivit indy100.com

Dovezile vin din cristalele străvechi

Pentru a susține această teorie, echipa a analizat izotopi de hafniu și oxigen prezenți în cristale vechi, care indică faptul că acele minerale s-au format din roci erodate la temperaturi scăzute – o semnătură clară a unui climat glaciar.

Mai mult, această ipoteză explică și de ce craterele de meteoriți mai vechi de 700 de milioane de ani sunt extrem de rare. „Acele cratere au fost distruse de ghețari împreună cu rocile pe care s-au format”, spun cercetătorii.

Răspunsul se află sub oceane

O altă concluzie importantă este că rocile lipsă nu s-au evaporat, ci au fost transportate de ghețari în oceane, unde s-au depus pe fundul marin, sub straturi noi de sedimente. Aceste fragmente ale scoarței antice a Pământului ar putea fi acum îngropate în zone inaccesibile ale fundului oceanic.

„Această ipoteză nu doar că explică Marea Neconformitate, dar ne oferă și o imagine mai clară asupra modului în care a evoluat suprafața Pământului în timpul unor catastrofe climatice globale”, a mai spus dr. Keller.